În 2021, Rusia a exportat spre UE o cantitate de aproximativ 150 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

În acest an, însă, livrările de energie ale Rusiei spre Europa au înregistrat un declin semnificativ, pe fondul tensiunilor şi sancţiunilor impuse de Occident Rusiei după debutul invaziei Ucrainei. Înainte să trimită trupe în Ucraina, Rusia asigura aproximativ 40% din necesarul de gaze al UE. Însă această pondere a scăzut acum la 9%, după ce Moscova a redus livrările spre Europa şi a dat vina pe problemele tehnice provocate de sancţiunile occidentale.

Anterior în cursul zilei de joi, grupul rus Gazprom a dat publicităţii un comunicat de presă în care anunţă că în perioada 1 ianuarie - 15 septembrie 2022, exporturile sale de gaze spre ţările din afara Comunităţii Statelor Independente au scăzut cu 38,8% în ritm anual, până la 84,8 miliarde metri cubi. În aceeaşi perioadă, Gazprom a extras 300,8 miliarde metri cubi de gaze, cu 15,9% mai puţin decât în 2021.

În prezent, Europa analizează posibilitatea de a introduce plafoane de preţ pentru gazele naturale importate din Rusia, ca o modalitate pentru a ţine sub control creşterea explozivă a preţurilor energetice şi a pedepsi Moscova pentru acţiunile sale din Ucraina. Însă, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat săptămâna trecută că Rusia va înceta să mai furnizeze gaze Europei dacă aceasta din urmă introduce un plafon de preţ.

Un oficial din conducerea Gazprom a apreciat joi că pentru Europa nu există alternative la gazele ruseşti. "Nu există nicio ţară capabilă să furnizeze resurse comparabile cu resursele zăcămintelor de gaze din Siberia şi peninsula Yamal", a declarat directorul general adjunct de la Gazprom, Oleg Aksyutin, la o conferinţă organizată la Sankt Petersburg. 

La ce sunt dispuşi românii să renunţe pentru a face faţă scumpirilor şi facturilor la energie

Cei mai mulţi dintre angajaţii români (80%) au început să ia măsuri pentru a-şi proteja bugetul, anticipând costurile din această iarnă, relevă rezultatele unui sondaj publicat, joi, de o platformă de recrutare online.

Astfel, un sfert dintre respondenţi declară că au început să pună bani deoparte în ultimele luni pentru a face faţă mai uşor cheltuielilor din perioada următoare, 13% spun că apelează la investiţii pentru a-şi diversifica sursele de venit, iar 10% au de gând să îşi ia un loc de muncă suplimentar, part-time sau pe bază de proiecte, pentru a-şi rotunji veniturile.

Potrivit sursei citate, aproximativ o treime din totalul celor chestionaţi (35%) plănuiesc să eficientizeze cât mai mult posibil consumul de energie în lunile de iarnă, în timp ce doar 20% consideră că nu vor fi afectaţi financiar de creşterea costurilor.

Pe fondul creşterii ratei inflaţiei la 15,3%, în luna august, majoritatea angajaţilor a recurs la diverse soluţii, însă doar 3% au spus că se vor baza pe măririle salariale oferite de angajator, pe care le-au negociat în aşa fel încât să acopere nivelul inflaţiei. Ceilalţi iau în calcul optimizarea cheltuielilor pentru a le elimina pe cele inutile (37%), amânarea vacanţelor pentru perioade mai stabile (20%), reducerea ieşirilor în oraş (40%) şi reducerea cumpărăturilor de haine (40%).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.