Două puteri nucleare, India și Pakistan, se confruntă din nou militar în regiunea Cașmir, în urma unui val de atacuri care a avut loc în noaptea de miercuri. Forțele indiene au lansat lovituri asupra unor obiective descrise drept „infrastructuri teroriste” de pe teritoriul pakistanez și din partea pakistaneză a regiunii disputate. Potrivit autorităților de la Islamabad, 26 de persoane și-au pierdut viața, iar alte 46 au fost rănite. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a anunțat că forțele armate ale țării au fost autorizate „să răspundă corespunzător”.

Conflictul a fost reaprins după atentatul din 22 aprilie, în care 26 de turiști hinduși au fost uciși în partea indiană a regiunii. India a acuzat Pakistanul, care a negat orice implicare. Dar spirala violenței a fost deja declanșată. Întrebarea inevitabilă: a început un nou război major între India și Pakistan?

Un conflict cu rădăcini istorice adânci

Cașmirul este o regiune montană de peste 200.000 de kilometri pătrați, disputată de peste 75 de ani. După retragerea britanicilor în 1947, India și Pakistanul, nou formate, au revendicat ambele regiunea. În urma primului război indo-pakistanez, în 1949 a fost stabilită o linie de control (LoC) care împarte zona: India controlează sudul și estul, Pakistanul nord-vestul, iar China deține o porțiune în est, cedată de Pakistan în 1963.

Pe fondul acestor tensiuni istorice, actuala escaladare capătă dimensiuni dramatice, mai ales că ambele țări dispun de arsenale nucleare comparabile – India are, potrivit SIPRI, 172 de focoase nucleare, iar Pakistanul 170.

Apa – noua miză strategică

Miza escaladării nu mai este doar teritorială sau etnică, ci una de supraviețuire economică. India controlează Jhelum, unul dintre fluviile esențiale care alimentează sistemul hidrografic al Pakistanului. Râul curge din teritoriul indian și alimentează Indusul, crucial pentru agricultură și industria textilă pakistaneză, ce depind în proporție de 80% de resursele de apă.

Acordul bilateral privind apele, tratatul Indus Waters din 1960, este pus acum sub semnul întrebării după ce premierul indian Narendra Modi a anunțat că nu va mai permite devierea apelor către Pakistan. Tradus altfel: baraje în India, secetă în Pakistan.

Această decizie vine într-un moment extrem de delicat: ambele țări se confruntă cu un nou val de caniculă, cu temperaturi ce ating 50 de grade Celsius. În acest context, accesul la apă devine o chestiune de securitate națională.

Doctrina nucleară și pericolul extinderii conflictului

Pericolul escaladării este amplificat de doctrinele nucleare diferite. India are o politică de „non-utilizare primă” a armelor nucleare, dar promite represalii masive în caz de atac. Pakistanul, în schimb, își rezervă dreptul de a lansa un atac nuclear preventiv dacă simte că existența sa este amenințată.

Această tensiune a atins un punct critic și în 2019, când 40 de soldați indieni au fost uciși într-un atentat, însă conflictul a fost gestionat diplomatic. În 2021, cele două state au convenit reluarea respectării acordurilor bilaterale, dar actualele evenimente riscă să anuleze acel progres fragil.

Implicații internaționale: Germania cere reținere

Germania, prin Ministerul de Externe, a cerut miercuri ambelor părți să acționeze cu prudență. „O escaladare trebuie evitată, iar civilii trebuie protejați”, se arată într-un mesaj postat pe platforma X (fostul Twitter). Guvernul german a anunțat că urmărește „cu maximă atenție” evoluția situației și că a convocat o reuniune de criză.

Pentru Uniunea Europeană și în special pentru Germania, stabilitatea în Asia de Sud este esențială din punct de vedere economic și comercial, India și Pakistan fiind parteneri strategici în multiple domenii.

O regiune la limita unui nou dezastru

Tensiunile dintre India și Pakistan pun din nou lumea în fața unei amenințări nucleare reale, într-un context geopolitic deja complicat. Miza nu mai este doar suveranitatea asupra unei regiuni sau diferențele religioase, ci accesul la o resursă esențială: apa, din ce în ce mai puțină într-o regiune expusă schimbărilor climatice extreme.

În lipsa unei medieri eficiente și a unei intervenții diplomatice rapide, situația poate degenera într-un conflict de proporții greu de controlat, cu implicații regionale și globale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.