"Rata inflaţiei creşte şi discutam şi astă vară despre rata inflaţiei şi Banca Centrala ne asigura atunci că este doar tranzitorie. Se pare că nu a fost aşa şi de aceea am văzut şi ultima decizie a Băncii Centrale de a creşte dobânda cu 0,5 puncte procentuale, de obicei creştea cu 0,25, ceea ce înseamnă că este îngrijorată. Din semnalele pe care le avem şi ne uităm la ce se întâmplă la Ministerul Finanţelor, care se împrumută, eu spun, la dobânzi nejustificat de mari, dacă ar avea lumea încredere în Ministerul Finanţelor, deci văzând (...) este clar că tendinţa este ca aceste dobânzi să crească şi trebuie să ne facem planuri pentru perioada viitoare, luând în calcul şi o inflaţie puţin mai mare şi dobânzi mai mari", a spus Florin Cîţu, la Senat.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,53% în luna februarie 2022, de la 8,35% în ianuarie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 9,33%, cele alimentare cu 8,84%, iar serviciile cu 6,08%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Împărțirea veniturilor

Pe de altă parte, Cîţu a spus că Ministerul Energiei trebuie să prezinte ultimele modificări la legea off-shore, arătând că marţi urmează să aibă loc şedinţa coaliţiei de guvernare pe acest subiect.

"În Parlament suntem pregătiţi, în coaliţie suntem pregătiţi, Ministerul Energiei trebuie să vină cu ultimele modificări. Data trecută la coaliţie au fost câteva cerinţe suplimentare pentru Ministerul Energiei pentru câteva suplimentări, cum acesta vine în coaliţie va trece, va fi foarte rapid. (...) Câteva estimări referitoare la praguri. Până la urmă toată lumea este de acord ca în ceea ce priveşte împărţirea veniturilor din această exploatare o mai mare parte să vină către statul român şi o parte mai mică către companiile private, este adevărat. (...) Eu am propus 60-40 să fie această împărţire, dar ideea este şi din ce facem acest procentaj şi trebuie să vedem suma pe care o vom avea ca venit. (...) Mâine este coaliţia. Vedem mâine cu ce modificări vine", a spus Cîţu, la Senat.

Această suveică nu poate funcționa la nesfârșit

El a precizat că, în ceea ce priveşte preţurile la energie, este nevoie de soluţii pe termen mediu şi lung, respectiv un acord transpartinic pentru investiţii în domeniu până în 2026 şi legea off-shore.

"Ştiţi foarte bine că este o ordonanţă pe care a prezentat-o premierul, o va adopta, prin care există anumite plafoane, preţuri, praguri ca facturile cetăţenilor să fie mai mici în perioada următoare. Bineînţeles că există costuri, costuri pe care le estimează Ministerul Finanţelor. Tot la Ministerul Finanţelor înţelegem că impactul net, deci se supraimpozitează profiturile companiilor din sectorul energetic şi de acei bani se plătesc aceste facturi. Costul acesta sau diferenţa ni se spune că este suportată de la buget, repet, Ministerul Finanţelor are toate datele. Acum, o părere personală de economist, să ştiţi că această suveică nu poate să funcţioneze la nesfârşit, pentru că până la urmă costurile vor creşte, deci trebuie să vină o strategie pe termen mediu şi lung, ceea ce am cerut de fiecare dată, un acord transpartinic pentru investiţii în sectorul energetic în fiecare an până în 2026, plus legea off-shore. Sunt cele două soluţii", a arătat Cîţu.

Citește și Războiul din Ucraina GOLEȘTE buzunarele românilor. Prețurile au crescut DEZASTRUOS

Plafonare pentru un an 

Preşedintele Senatului a menţionat că preţurile la energie ar urma să fie plafonate pentru un an.

"Până la urmă Ministerul Finanţelor este cel care ne spune dacă îşi permite sau nu. Eu voi spune foarte clar în coaliţie că trebuie să nu depăşim deficitul bugetar. Momentul în care dăm semnalul că depăşim deficitul bugetar vă spun că lupta cu inflaţia este pierdută. (...) Banca Centrală trebuie ajutată, Banca Centrală va creşte dobânzile şi a spus că va creşte dobânzile, dar este nevoie şi de politica fiscală şi aici este clar semnalul trebuie să fie că nu depăşim deficitul estimat pentru anul acesta de 5,84. (...) Este un cost foarte mare, pentru că luăm banii de la nişte companii care ar trebui să investească în a creşte capacitatea şi îi pun pe plata facturilor. Pe termen scurt putem să înţelegem acest efort, dar dacă el se permanentizează şi va avea impact pentru ceea ce noi numim securitatea energetică a României, deci până la urmă trebuie să găseşti de undeva banii de investiţii şi dacă nu îi au, înseamnă că anul acesta adio investiţii la energie, ceea ce înseamnă că obiectivul nostru de a ne dezvolta sau de a deveni independenţi energetic se mută spre 2028-2029", a afirmat Cîţu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News