BNR a MAJORAT dobânda de politică monetară. Cifre îngrijorătoare privind inflaţia şi PIB-ul

DCBusiness Team / 09 feb 2022 / 15:17
BNR, decizie privind dobânda de politică monetară
BNR, decizie privind dobânda de politică monetară

Banca Naţională a României a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an.

Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, de la 2,00 la sută pe an, începând cu data de 10 februarie 2022. Instituția apreciază că inflația ar putea urca în trimestrul II cu două cifre, din cauza prețurilor energiei.

CA a decis și majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,50 la sută pe an, de la 3,00 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,50 la sută, de la 1,00 la sută pe an, începând cu data de 10 februarie 2022. Instituția va păstra un control ferm asupra lichidității de pe piața monetară.

CA al BNR a mai decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

În comunicatul care anunță decizia, BNR precizează că rata anuală a inflației a crescut la 8,19 la sută în decembrie 2021, de la 7,80 la sută în noiembrie, urcând și mai mult deasupra limitei superioare a intervalului țintei, în principal ca efect al continuării scumpirii produselor energetice.

Pe ansamblul anului 2021, rata anuală a inflației s-a mărit, astfel, cu 6,13 puncte procentuale (de la 2,06 la sută în decembrie 2020). O proporție de 80 la sută din creștere a venit însă din majorarea prețurilor la gaze naturale, energie electrică și combustibili, iar jumătate din aportul de doar 15 la sută adus de inflația de bază a aparținut alimentelor procesate, rata anuală a inflației CORE2 ajustat avansând la 4,7 la sută în decembrie 2021, de la 3,3 la sută în decembrie 2020. Prin urmare, creșterea ratei anuale a inflației a fost determinată aproape integral de șocurile globale pe partea ofertei, ce au antrenat o ascensiune puternică a inflației pe plan mondial în 2021, inclusiv în numeroase state europene. Pe plan intern, efectele acestora au fost potențate de liberalizarea pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici.

 

Ce s-a întâmplat cu rata inflaţiei

 

În trimestrul IV 2021, rata anuală a inflației a înregistrat o nouă creștere (de la 6,29 la sută în septembrie), mai modestă totuși decât în intervalul anterior, în condițiile plafonării și compensării prețurilor la energie pentru populație, începând cu luna noiembrie. Ascensiunea a fost antrenată, și de această dată, în principal de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de majorările consemnate de prețurile gazelor naturale și energiei electrice, precum și de prețul combustibililor – preponderent pe seama categoriei non-benzină și motorină –, cărora li s-au alăturat influențe mai modeste venite de pe segmentul LFO și de pe cel al prețurilor administrate.

Noile date statistice reconfirmă încetinirea creșterii activității economice în trimestrul III 2021 la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II, evoluție contrară așteptărilor, ce face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate anterior, dată fiind inclusiv revizuirea notabilă în jos a datelor statistice privind dinamica economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

 

"Se reconfirmă scăderea dinamicii anuale a PIB"

 

În același timp, se reconfirmă scăderea dinamicii anuale a PIB la 7,4 la sută în trimestrul III, de la 13,9 la sută în trimestrul II, vizibil mai accentuată decât cea anticipată în noiembrie 2021. Ea a rămas totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum și cu cel neobișnuit de mare adus de variația stocurilor, în timp ce formarea brută de capital fix a înregistrat un mic declin în raport cu perioada similară a anului trecut, în premieră pentru ultimele 11 trimestre. Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul precedent, chiar și în condițiile descreșterii ceva mai pronunțate a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii, comparativ cu cea evidențiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, în trimestrul III, ca efect al evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor.

Evoluțiile și analizele recente indică o încetinire a creșterii economice și în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.

 

Ce mai transmite BNR

 

Relevantă este decelerarea semnificativă în octombrie-noiembrie 2021 a creșterii în termeni anuali a comerțului cu amănuntul, contrabalansată doar parțial de evoluția de sens opus evidențiată în cazul serviciilor prestate populației și în cel al comerțului auto-moto. Totodată, dinamica anuală a producției industriale a reintrat vizibil în teritoriul negativ în acest interval, iar cea a comenzilor noi în industria prelucrătoare s-a înjumătățit comparativ cu media trimestrului III. Volumul lucrărilor de construcții și-a diminuat, însă, contracția în termeni anuali, în timp ce exporturile de bunuri și servicii și-au redus ceva mai pronunțat variația anuală decât importurile, dar exclusiv ca urmare a înrăutățirii evoluției prețurilor externe. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-și accelereze creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent și-a amplificat dinamica anuală, inclusiv sub influența deteriorării balanței veniturilor secundare. Astfel, pe ansamblul primelor 11 luni ale anului 2021, deficitul de cont curent l-a devansat cu 57 la sută pe cel înregistrat în perioada similară a anului anterior.

Pe piața muncii s-au făcut simțite în trimestrul IV 2021 influențele blocajelor persistente în lanțurile globale de producție și ale costurilor crescute cu energia și cu alte materii prime, precum și cele decurgând din valul patru al pandemiei, ce a agravat criza de sănătate publică pe plan intern, reclamând și reinstituirea unor restricții de mobilitate. Informații și sondaje recente indică însă o creștere mai evidentă a deficitului de forță de muncă în luna ianuarie 2022 – la un nivel totuși vizibil inferior vârfului atins în 2019 –, precum și intenții mai solide de angajare pe orizontul apropiat de timp față de trimestrul IV 2021, cu posibile implicații asupra renegocierilor salariale, mai ales în anumite sectoare, inclusiv în contextul ascensiunii alerte a ratei inflației.

***

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar s-au menținut relativ constante ulterior majorării ratei dobânzii-cheie din luna ianuarie, la niveluri apropiate maximelor ultimilor doi ani. Totodată, randamentele titlurilor de stat și-au cvasi-stopat mișcarea general ascendentă în prima lună din an, rămânând, totuși, semnificativ deasupra celor din regiune, îndeosebi pe scadențele mai lungi. Cursul de schimb leu/euro a consemnat o ușoară ajustare descendentă în ianuarie, deși mult mai modestă decât cele evidențiate în regiune, în principal pe fondul ameliorării temporare a sentimentului pieței financiare internaționale. Condițiile financiare au tins, însă, să se înăsprească pe plan extern, pe fondul deciziilor și semnalelor privind normalizarea mai rapidă a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în decembrie 2021, deși vizibil mai lent, urcând la 14,8 la sută, de la 14,6 la sută în noiembrie, cu aportul exclusiv al componentei în lei. Aceasta și-a prelungit trendul de accelerare a creșterii anuale, până la 19,6 la sută în decembrie, de la 19,0 la sută în noiembrie, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale, ponderea ei în total ajungând astfel la 72,4 la sută.

În ședința de miercuri, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2022, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Scenariul actual, întocmit pe baza datelor disponibile și a reglementărilor în vigoare, evidențiază o înrăutățire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflației, sub impactul puternic al șocurilor pe partea ofertei, în principal al prețurilor la energie, în condițiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaște o nouă revizuire substanțială în sens ascendent pe orizontul scurt de timp.

Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze semnificativ creșterea în trimestrul II 2022 și să urce la un nivel de două cifre, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, ce se vor evidenția pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici. Totodată, ulterior, rata anuală a inflației va descrește probabil doar gradual, pe o traiectorie mult superioară celei prognozate anterior, dar va cunoaște o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor și va reintra în intervalul țintei în trimestrul IV 2023, pe fondul unor efecte de bază ample, precum și al valorilor mult mai joase ale excedentului de cerere agregată anticipate pe orizontul prognozei și în scădere treptată de la mijlocul anului curent. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va mai crește probabil ușor pe parcursul a câteva luni, dar se va înscrie apoi pe o pantă descendentă ceva mai pronunțată decât s-a prognozat anterior, urmând să coboare la finele orizontului proiecției sub valoarea anticipată anterior.

Schemele de compensare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022 vor imprima un parcurs neuniform ratei anuale a inflației pe orizontul apropiat de timp, aceasta fiind anticipată să scadă foarte ușor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt semnificativ în luna aprilie, odată cu revenirea prețurilor la nivelurile prevăzute în contracte. Caracteristicile schemelor de sprijin sunt totuși incerte, o eventuală modificare a duratei și/sau a conținutului acestora fiind de natură să afecteze semnificativ atât nivelul, cât și traiectoria viitoare a dinamicii anuale a inflației, mai cu seamă pe termen scurt. În același timp, incertitudini semnificative rămân asociate modului de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme, iar riscuri notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, inclusiv în contextul situației geopolitice Rusia-Ucraina, precum și din blocajele persistente în lanțurile de producție și aprovizionare.

 

Despre efectele pandemiei

 

Incertitudini continuă să decurgă și din evoluția pandemiei, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, dar mai puțin virulentă, implicând o severitate mai scăzută și în atenuare a restricțiilor asociate, inclusiv în multe state europene. Totodată, o sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.

Incertitudini și riscuri sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, date fiind coordonatele programului bugetar pentru acest an, ce vizează progresul consolidării fiscale conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9429
Diferența 0.0006
Zi precendentă 4.9423
USD
Azi 4.6098
Diferența -0.0096
Zi precendentă 4.6194
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 28-05-2022
EUR flag1 EUR = 4.9429 RON
USD flag1 USD = 4.6098 RON
GBP flag1 GBP = 5.8083 RON
CHF flag1 CHF = 4.8066 RON
AUD flag1 AUD = 3.2900 RON
DKK flag1 DKK = 0.6644 RON
CAD flag1 CAD = 3.6187 RON
HUF flag1 HUF = 0.0126 RON
JPY flag1 JPY = 0.0363 RON
NOK flag1 NOK = 0.4842 RON
SEK flag1 SEK = 0.4679 RON
XAU flag1 XAU = 275.5597 RON
Monede Crypto
1 BTC = 131940.68RON
1 ETH = 7977.54RON
1 LTC = 284.06RON
1 XRP = 1.77RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 1.86% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.95%
6 luni: 6.11%
12 luni: 6.30%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 12391.31 0.55%
BET-BK 2311.08 0.44%
BET-FI 49186.17 -0.20%
BET-NG 884.57 -0.04%
BET-TR 22852.68 0.56%
BET-TRN 22801.86 0.56%
BET-XT 1075.06 0.47%
BET-XT-TR 1980.79 0.49%
BET-XT-TRN 1976.48 0.49%
BETAeRO 966.42 0.80%
BETPlus 1851.78 0.55%
RTL 27215.64 0.51%

Opinii

Riscurile sunt mari în cazul în care rușii decid să închidă robinetul
Recoltele de grâu sunt în pericol

Cea mai mare recoltă de grâu din Europa, în pericol

Schimbările climatice se resimt deja iar prima...

Avocatul Adrian Cuculis
Seychelles
Seychelles
Seychelles
Seychelles
Seychelles
Seychelles
Seychelles
Seychelles
Seychelles
Seychelles
Seychelles
Seychelles
Seychelles
Seychelles
Seychelles
Seychelles
Seychelles
Seychelles

Iti place noua modalitate de votare pe DCBusiness.ro?
POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt1
YesMy