Reforma fiscală: taxarea averilor mari ar putea crește de trei ori
11 Martie 2026
Câștigurile din criptomonede intră, oficial și fără echivoc, sub un regim fiscal strict, după modificările introduse prin Legea redresării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1160. Statul închide definitiv zona gri care a caracterizat până acum piața cripto și stabilește reguli clare de impozitare, raportare și control, tratând veniturile din active digitale ca pe orice altă sursă de câștig impozabil.
Noua reglementare marchează o schimbare de paradigmă: criptomonedele nu mai sunt tolerate ca un experiment fiscal, ci sunt integrate explicit în arhitectura clasică a impozitării veniturilor.
Piața cripto, recunoscută ca sursă reală de venit bugetar
Legea pornește de la premisa că piața cripto nu mai este una marginală sau de nișă. Volumele mari tranzacționate, numărul tot mai ridicat de investitori și impactul economic tot mai vizibil au determinat legiuitorul să trateze acest segment ca pe unul matur, cu relevanță bugetară clară.
În acest context, câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală sunt încadrate explicit la venituri impozabile, supuse impozitului pe venit, fără interpretări sau excepții tacite. Statul transmite astfel un semnal clar că nu mai acceptă ambiguități în privința obligațiilor fiscale aferente criptoactivelor.
Obligația declarării revine integral contribuabilului
Un element-cheie al noii reglementări este responsabilitatea exclusivă a contribuabilului pentru declararea veniturilor. Câștigurile din criptomonede trebuie raportate prin Declarația unică, în aceleași condiții ca alte venituri din investiții sau surse independente.
Lipsa declarării nu mai poate fi justificată prin neclarități legislative. Regimul fiscal este explicit, iar necunoașterea sau interpretarea eronată a legii nu mai constituie o scuză în fața organelor de control.
Un aspect cu impact major pentru investitori este clarificarea tipurilor de operațiuni care generează obligații fiscale. Legea stabilește fără echivoc că nu doar conversia criptomonedelor în monedă fiat (lei, euro, dolari) este impozabilă, ci și tranzacțiile între criptomonede, în măsura în care acestea produc un câștig.
Cu alte cuvinte, statul nu mai este interesat de forma finală a banilor, ci de rezultatul economic al operațiunii. Dacă o tranzacție cripto–cripto generează profit, acel profit intră în baza de impozitare, indiferent dacă investitorul a retras sau nu bani într-un cont bancar.
Citește și: ANAF primește acces la datele tranzacțiilor cripto: Guvernul aprobă ordonanța de transpunere a DAC8
Controale mai simple pentru ANAF, spațiu mai mic pentru evitare
Pentru ANAF, noile prevederi simplifică semnificativ misiunea de control. Odată stabilit un cadru legal clar, orice discrepanță între veniturile declarate, fluxurile bancare și stilul de viață al contribuabilului poate declanșa verificări fiscale.
În plus, schimbul de informații la nivel internațional și cooperarea cu platformele de tranzacționare reduc drastic posibilitatea ca aceste câștiguri să rămână ascunse. Piața cripto devine astfel tot mai transparentă din perspectiva autorităților fiscale.
Mesaj clar pentru investitori: riscul nu este impozitul, ci neconformarea
Pentru investitorii în criptomonede, mesajul transmis de lege este lipsit de ambiguitate: perioada în care cripto era perceput ca un teritoriu fiscal „liber” s-a încheiat. Chiar dacă nivelul impozitării nu este, în sine, unul excepțional, riscurile majore apar din neconformare.
Nedeclararea câștigurilor poate atrage penalități, dobânzi, recalculări de venituri și controale extinse, inclusiv pe alte surse de venit. Legea redresării transformă astfel criptomonedele dintr-un simbol al libertății financiare într-un domeniu complet integrat și supravegheat al sistemului fiscal clasic, în care regulile sunt clare, iar toleranța față de abatere este minimă.
