Conflict Israel - Iran, efecte economice. Bogdan Chirieac: Prețul petrolului a crescut deja, urmează un nou val de scumpiri
28 Februarie 2026
Seceta prelungită şi temperaturile peste medie din perioada septembrie-octombrie au dus la scăderea cotelor apelor în Balcanii de Vest, reducând producţia de energie a hidrocentralelor şi majorând preţurile la electricitate, informează Reuters.
De-a lungul Dunării şi a râului Sava, bancuri de nisip care nu au mai fost văzute de decenii au apărut, pe măsură ce apele s-au retras din cauza lipsei precipitaţiilor.
În Ungaria, navigaţia fluvială pe Dunăre a fost oprită sau se derulează la un nivel redus. În Serbia, în ultimele două săptămâni, navele şi barjele au putut să navigheze doar la un tonaj redus, în timp ce în Croaţia nivelul Dunării a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani.
În acest context, compania de electricitate din Serbia, Elektroprivreda Srbije (EPS), a informat că producţia de energie la hidrocentralele din Serbia a scăzut cu 20%, până la 15 milioane de kilowaţi oră. Actualul nivel al apelor la hidrocentrala de la Djerdap (Porţile de Fier I - n. r.) este pe cale să coboare sub minimul atins în anul 1986 şi să atingă cel mai redus nivel înregistrat de la inaugurarea barajului, în 1972, susţine EPS.
"Principalul motiv este nivelul redus al apelor pe toate cursurile de apă, nu doar în Serbia, ci şi în restul regiunii", a informat compania Elektroprivreda Srbije.
Un trader de energie electrică a declarat pentru Reuters că producţia de energie hidro în Serbia a scăzut cu 27% în ritm anual, iar tendinţa este similară în ţara vecină, Bosnia Herţegovina.
În aceste condiţii, preţurile spot la electricitate la bursele din Serbia şi Croaţia au crescut cu peste 30% de la începutul lui 2018, iar companiile de utilităţi din regiune, în special cele din Albania, ţară care se bazează numai pe energia hidroelectrică, sunt forţate să importe energie pentru a acoperi cererea.
EPS susţine că producţia sa zilnică de electricitate, care include şi producţia realizată de termocentrale, este de aproximativ 86 de milioane de kilowaţi oră, adăugând că suplimentează această cantitate cu achiziţii zilnice de 800.000 de kilowaţi oră din alte surse.
Cererea venită din Balcani a dus la creşterea preţurilor la electricitate şi în Ungaria, susţine un alt trader. Joi, contractul cu livrare în luna decembrie se tranzacţiona în Ungaria la 60,40 euro pentru un megawatt oră, cu mai mult de 9 euro peste contractul echivalent din Cehia.
Serviciul hidro-meteorologic din Croaţia susţine că, în pofida ploilor prognozate, nivelul apelor Dunării nu îşi va reveni rapid din cauza mărimii fluviului. În consecinţă, preţurile la energie electrică vor rămâne la un nivel ridicat în primul şi probabil şi în al doilea trimestru al anului următor, susţin traderii.