DCBusiness Bănci Rusia stă pe o „bombă” de 10 trilioane de ruble! Sistemul bancar poate exploda în 2026

Rusia stă pe o „bombă” de 10 trilioane de ruble! Sistemul bancar poate exploda în 2026

Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei / Foto: kremlin.ru
Băncile rusești se confruntă cu cel mai mare val de credite neperformante de la începutul războiului, iar situația riscă să se transforme într-o criză sistemică, potrivit ediției ruse a publicației The Moscow Times. Banca Centrală a Rusiei a descoperit pe bilanțurile instituțiilor de credit o „bombă cu ceas” de 10,4 trilioane de ruble (114,2 miliarde de euro) – echivalentul a două bugete anuale ale Moscovei – reprezentând credite pe care firmele nu le mai pot rambursa.

Problema a explodat pe fondul încetinirii economiei, al sancțiunilor occidentale tot mai dure și al creșterii agresive a dobânzilor, toate erodând profitabilitatea companiilor și capacitatea lor de plată. Estimările arată că un sfert dintre firmele cu credite sunt deja în întârziere, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani.

Creditele neperformante au urcat cu aproape 2 trilioane de ruble în 2025

Conform datelor raportate de Banca Centrală, datoriile firmelor și ale antreprenorilor individuali care nu au mai fost rambursate la timp au crescut cu 1,9 trilioane de ruble de la începutul anului și cu 600 de miliarde doar în trimestrul al treilea.

Cele mai afectate sunt companiile din minerit și metalurgie, lovite de scăderea cererii globale și de prăbușirea prețurilor la materii prime. În lunile recente, numeroase firme au cerut restructurarea datoriilor, iar situația nu este nouă: anterior, sectorul petrolier și cel al gazelor au înregistrat dificultăți similare, după sancțiuni și după prăbușirea prețurilor la țiței.

Per total, volumul problemelor din sistemul bancar reprezintă 24% din bugetul federal al Rusiei (42,8 trilioane ruble), dublul bugetului anual al Moscovei (5 trilioane) și de 19 ori bugetul unor regiuni dezvoltate precum Sverdlovsk sau Krasnodar.

Citește și: Putin nu renunță pentru nimic în lume la ”doamna de fier” a Rusiei

Una din patru firme este deja în întârziere la credite

Potrivit agenției Expert RA, la finalul lunii septembrie 165.000 de companii erau în întârziere la plată, cu 41.000 mai multe decât la începutul anului și cu 100.000 mai multe decât înainte de invadarea Ucrainei.

Creșterea dobânzilor a lovit în plin sectorul corporativ. Doar în 2024, companiile au plătit 11,5 trilioane de ruble dobânzi bancare, cu 83% mai mult decât în anul precedent. Iar în 2025, povara s-a amplificat și mai mult: numai în primul semestru dobânzile achitate au ajuns la 7,5 trilioane de ruble, cu 54% peste perioada similară din 2024.

În același timp, profitul net al întregii economii s-a redus pentru al doilea an consecutiv, cu 8,4%, ajungând la 13,1 trilioane ruble, arată datele Rosstat. Cu alte cuvinte, firmele plătesc din ce în ce mai mult către bănci, dar câștigă din ce în ce mai puțin.

Record negativ: 39% din profitul înainte de taxe se duce pe dobânzi

Centrul pentru Analize Macroeconomice (CMASF) estimează că, în medie, companiile rusești plătesc 39% din profitul brut doar pentru dobânzi.

Situația este dramatică în construcții, prelucrarea lemnului, inginerie mecanică, chimie și metalurgie, unde dobânzile ajung să fie de 2–4 ori mai mari decât profiturile. Practic, aceste sectoare nu generează destui bani nici măcar pentru plata dobânzilor, ceea ce explică valul de restanțe și restructurări.

Bancherii ruși anticipează o criză bancară în 2026

În vara acestui an, surse bancare de rang înalt au declarat pentru Bloomberg că Rusia riscă o criză bancară majoră în următoarele 12 luni, din cauza acumulării de credite neperformante și a incapacității clienților – corporativi și retail – de a-și achita datoriile.

Potrivit Bloomberg, îngrijorările sunt tot mai mari în rândul băncilor, întrucât:

– companiile din construcții sunt deja în situație critică;

– industria prelucrătoare slăbește vizibil;

– chiar și sectorul militar, considerat motorul economiei ruse post-2022, dă semne de stagnare.

Dacă tendințele actuale se mențin – dobânzi ridicate, sancțiuni, scădere economică și profituri în declin – lanțul de restanțe poate declanșa un efect de domino în sistemul financiar rus în 2026.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.