DCBusiness Profile Număr record de plecări ale angajaților români. Patronatele avertizează asupra lipsei de personal

Număr record de plecări ale angajaților români. Patronatele avertizează asupra lipsei de personal

Muncitori pe șantier / Foto: Unsplash
România se confruntă cu un complex de crize, pe lângă criza bugetară și energetică, cea de personal se adâncește din ce în ce mai mult.

Val de plecări din România: firmele nu mai găsesc oameni

Criza forței de muncă din România se adâncește și începe să afecteze vizibil funcționarea economiei. Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică arată că numărul de demisii voluntare a urcat la un nivel record, semn că tot mai mulți angajați își caută oportunități mai bune, iar unii dintre ei aleg să plece definitiv din țară.

În paralel, migrația externă rămâne ridicată: zeci de mii de români pleacă anual la muncă în state vest-europene, atrași de salarii mai mari și de condiții de viață și de lucru mai bune. Companiile din construcții, sănătate și IT întâmpină tot mai multe dificultăți în a acoperi posturile vacante, iar patronatele avertizează că lipsa personalului riscă să blocheze proiecte strategice de infrastructură și să afecteze servicii publice esențiale.

O generație care pleacă

Mulți tineri bine pregătiți aleg să-și construiască viitorul în afara țării, unde pot câștiga de două sau chiar de trei ori mai mult pentru aceleași competențe. State precum Germania, Olanda sau Irlanda atrag masiv lucrători români în domenii ca sănătatea, ingineria sau tehnologia informației, oferindu-le nu doar salarii mai mari, ci și perspective clare de carieră.

Migrația masivă reduce forța de muncă activă și pune presiune suplimentară pe cei care rămân. România pierde resursă umană calificată, greu și costisitor de înlocuit, iar decalajul dintre oferta și cererea de personal devine tot mai mare.

Citește și: Cele trei sectoarele unde România nu găsește oameni. Avertisment din partea BNR

Companii blocate

Tot mai multe firme se plâng că nu reușesc să-și onoreze contractele din cauza lipsei de personal.

În construcții, șantierele publice și private înregistrează întârzieri majore, unele proiecte fiind suspendate complet din lipsă de echipe.

În sănătate, spitalele nu mai găsesc asistente și medici dispuși să lucreze în sistemul public, ceea ce duce la închiderea de secții și la creșterea timpilor de așteptare pentru pacienți.

În IT, firmele pierd contracte externe din cauza lipsei de programatori disponibili, ceea ce diminuează exporturile de servicii și veniturile fiscale.

Ritmul dezvoltării economice începe să scadă vizibil, mai ales în zonele unde lipsa forței de muncă blochează investiții noi.

Soluții care nu funcționează

Importul de muncitori din Asia a fost promovat ca o soluție rapidă, însă nu acoperă golul lăsat de românii plecați. Muncitorii aduși din țări precum Nepal, Sri Lanka sau Filipine au, de regulă, calificări scăzute și nu pot fi integrați imediat în sectoarele care cer competențe avansate.

Lipsesc politici coerente de retenție a angajaților români și programe eficiente de formare profesională adaptate la nevoile pieței. Mulți angajatori reclamă faptul că sistemul de educație nu produce absolvenți cu competențele cerute în industrie, iar programele de reconversie sunt prea lente și birocratice.

Fără o strategie națională bine coordonată, criza forței de muncă riscă să frâneze dezvoltarea economică și să erodeze competitivitatea României. Patronatele avertizează că, dacă tendința va continua, unele sectoare vor fi forțate să își reducă activitatea sau chiar să se închidă, iar investițiile străine directe s-ar putea orienta spre alte țări din regiune, unde există mai multă stabilitate și resursă umană disponibilă.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.