Legea majoratului online. Care sunt prevederile și motivația legii

De ce a apărut această lege

Expunerea de motive a proiectului scoate în evidență un tablou îngrijorător. În ciuda faptului că Uniunea Europeană a emis în ultimul deceniu numeroase documente și recomandări pentru protejarea minorilor online, statele membre au făcut progrese minime. În România, efectele negative sunt evidente: copii care cad pradă provocărilor periculoase pe rețelele sociale, adolescenți care cumpără droguri prin platforme digitale, cazuri de violență inspirată din jocuri sau filme accesate online, dar și creșterea alarmantă a tulburărilor de anxietate și depresie.

Inițiatorii notează că „generația actuală de copii pare să fie cea cu cel mai mare număr de probleme psihologice și depresii constatate medical”. Exemplele dramatice includ suiciduri în urma unor provocări pe TikTok sau Facebook, tineri dependenți de telefon într-un mod comparabil cu adicția de jocuri de noroc, dar și situații în care minorii folosesc cardurile părinților pentru jocuri online, pariuri sau scheme frauduloase.

În acest context, legiuitorii consideră că simpla responsabilizare a părinților sau a școlii nu este suficientă și că este nevoie de o abordare comună, în care să fie implicate familiile, furnizorii de platforme și autoritățile publice.

Cum ar urma să funcționeze „majoratul online”

Proiectul stabilește reguli precise pentru accesul copiilor la internet și pentru responsabilitatea platformelor:

Acord parental verificabil – Minorii sub 16 ani vor putea accesa rețele sociale, jocuri online, aplicații de streaming sau comerț electronic numai cu acordul expres al părinților sau tutorilor legali. Platformele vor fi obligate să verifice existența acestui acord, inclusiv pentru conturile deja existente.

Puterea părinților – Părinții vor putea cere suspendarea sau radierea conturilor copiilor și vor avea posibilitatea de a solicita blocarea accesului la conținut dăunător.

Filtre și etichetare – Furnizorii de servicii online vor fi obligați să eticheteze conținutul în funcție de vârsta utilizatorilor și să instaleze filtre automate pentru a bloca materialele care promovează violența, pornografia, drogurile, autovătămarea sau discursul instigator la ură.

Interzicerea publicității targetate – Este interzisă utilizarea datelor personale pentru profilarea minorilor și transmiterea de reclame adaptate acestora.

Pentru implementarea acestor obligații, furnizorii vor avea un termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Dacă nu se obține acordul parental pentru conturile minorilor, acestea vor fi blocate și, în termen de patru luni, radiate.

Cine verifică respectarea legii

Aplicarea legii revine Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), care va acționa ca instituție coordonatoare. ANCOM va putea face verificări din oficiu sau la sesizarea părinților, va aplica amenzi și, în cazurile grave, poate dispune suspendarea activității unei platforme pe teritoriul României.

Citește și: Companiile de telecom, noi obligații față de clienți. ANCOM vine cu precizări

ANCOM va lucra împreună cu alte instituții: Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și Consiliul Național al Audiovizualului. În plus, va prezenta anual Parlamentului un raport privind aplicarea legii și va publica pe site-ul propriu date precum numărul conturilor suspendate, sancțiunile aplicate și valoarea totală a amenzilor.

Ce sancțiuni riscă platformele

Amenzile prevăzute de lege sunt considerabile:

• între 0,1% și 0,2% din cifra de afaceri pentru nerespectarea regulilor privind acordul parental și etichetarea conținutului;

• între 0,2% și 0,4% din cifra de afaceri pentru lipsa filtrelor sau a măsurilor tehnice de protecție.

În cazul în care o platformă comite mai mult de cinci abateri într-un an, ANCOM poate decide suspendarea activității sale în România până la remedierea problemelor.

Următorii pași

Propunerea legislativă se află în prezent la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, unde va fi analizată și amendată. După această etapă, proiectul va merge în plen pentru vot. Dacă va fi adoptată, legea va fi publicată în Monitorul Oficial, iar platformele vor avea la dispoziție jumătate de an pentru a implementa noile reguli.

Inițiatorii susțin că legea este necesară pentru a aduce România la același nivel cu alte state europene care au introdus deja reglementări stricte pentru siguranța minorilor în mediul digital, precum Marea Britanie sau Grecia.