Consiliul Concurenței monitorizează zilnic prețurile carburanților
07 Mai 2026
Dumitru Chisăliță avertizează că România riscă să repete greșelile făcute cu regenerabilele și să transforme bateriile într-o nouă „schemă de costuri” pentru consumatori.
România riscă să transforme bateriile de stocare într-o nouă „tehnologie salvatoare” promovată administrativ și politic, fără ca problemele reale ale sistemului energetic să fie rezolvate, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-o analiză amplă despre direcția în care merge sectorul energetic românesc.
Analiza vine în contextul informațiilor privind condiționarea aprobării bugetului Hidroelectrica de asumarea unor investiții masive în baterii, la nivelul Guvernului. Chisăliță spune că ideea dezvoltării capacităților de stocare este corectă, însă problema apare atunci când o tehnologie utilă este transformată într-o „ideologie administrativă”.
„În România, ideile corecte sunt adesea executate haotic, administrativ și clientelar, până când rezultatul final devine exact opusul obiectivului declarat”, avertizează acesta.
„Am împins regenerabilele înaintea infrastructurii”
Dumitru Chisăliță susține că România a accelerat în ultimii ani dezvoltarea regenerabilelor și a prosumatorilor fără ca Sistemul Energetic Național să fie pregătit structural pentru această transformare. Potrivit acestuia, autoritățile au promovat ideea „energiei ieftine pentru toți”, însă infrastructura a rămas mult în urmă.
Analistul enumeră printre problemele majore:
- rețele insuficient modernizate;
- digitalizare incompletă;
- lipsa prognozei avansate;
- capacitate redusă de echilibrare;
- coordonare instituțională fragmentată.
Consecințele încep deja să fie vizibile în sistemul energetic, spune Chisăliță: dezechilibre mai mari în SEN, volatilitate accentuată pe piața spot, costuri de echilibrare în creștere, congestii locale și limitări de evacuare a energiei, costuri care ajung în final în factura consumatorului.
„Bateriile nu produc energie și nu reduc miraculos prețurile”
Președintele AEI avertizează că bateriile nu trebuie prezentate drept soluția universală pentru problemele sistemului energetic. În opinia sa, acestea sunt doar un instrument tehnic de flexibilitate și nu pot înlocui investițiile în infrastructură sau reformele reale.
”Bateriile nu produc energie, nu reduc miraculos prețurile, nu înlocuiesc investițiile în rețele, nu repară lipsa de coordonare instituțională, nu elimină incompetența managerială, nu pot substitui o piață funcțională”, afirmă Chisăliță.
El atrage atenția că valoarea reală a bateriilor depinde de arhitectura pieței, regulile de echilibrare, transparența licitațiilor și capacitatea statului de a preveni apariția unor noi rente și scheme speculative.
În lipsa acestor condiții, avertizează acesta, bateriile riscă să devină „următoarea schemă de extracție de bani din sistem”.
Întrebarea privind ținta de 1.500 MW
Chisăliță ridică și problema fundamentării tehnice a țintelor privind investițiile în stocare. El întreabă de ce se discută despre o țintă de 1.500 MW în condițiile în care Hidroelectrica avea în vedere peste 2.000 MW în propriile planuri.
Analistul cere explicații privind existența unor studii de adecvanță, simulări de sistem, analize cost-beneficiu și scenarii privind impactul asupra prețurilor. „În energie, cifrele fără model tehnic devin propagandă”, spune acesta.
„Minciuna energiei ieftine”
În analiza sa, Dumitru Chisăliță critică și discursul promovat în ultimii ani privind legătura directă dintre regenerabile și scăderea automată a prețurilor la energie.
Acesta arată că țările cu penetrare ridicată de regenerabile se confruntă simultan cu volatilitate extremă, diferențe mari între orele de preț, costuri masive de rețea și necesar uriaș de infrastructură suplimentară.
„Energia ieftină nu apare automat din instalarea de MW”, avertizează președintele AEI, care spune că prețurile mici pot apărea doar în condițiile existenței unor rețele solide, a unei piețe funcționale și a unui management profesionist.
În caz contrar, susține el, introducerea bateriilor fără strategie coerentă va produce rente noi, speculații, subvenții mascate și costuri mutate tot în factură.
România are nevoie de un creier energetic
Una dintre cele mai dure critici din analiză vizează fragmentarea responsabilităților din sistemul energetic românesc. Chisăliță întreabă cine conduce, în realitate, arhitectura de echilibrare a sistemului energetic: Ministerul Energiei, Transelectrica, ANRE, OPCOM, Hidroelectrica, distribuitorii sau agregatorii.
„Astăzi responsabilitatea este dispersată, iar costurile sunt socializate, iar și iar, și iar, și iar”, afirmă acesta.
Analistul spune că o tranziție energetică serioasă nu poate exista fără prognoză avansată, smart metering real, digitalizare, agregare de flexibilitate, management activ al consumului și servicii auxiliare mature. În lipsa acestora, bateriile vor deveni doar „încă o piesă extrem de scumpă într-un sistem dezordonat”.
Lecția Oradea
Chisăliță oferă și exemplul sistemului de termoficare din Oradea, pe care îl prezintă drept un model de dezvoltare bazat pe expertiză și planificare, nu pe improvizație și sloganuri.
Potrivit acestuia, la Oradea au existat consultanță, analize tehnice, model economic, simulări și recalibrări înainte de implementare. Exact această abordare ar trebui aplicată și în sectorul energetic național, consideră președintele AEI.
„Greșelile din energie nu costă doar bani. Costă competitivitate economică, încredere investițională, securitate energetică și ani întregi de corecții ulterioare”, avertizează acesta.
În final, Dumitru Chisăliță susține că România continuă să confunde „agitația administrativă” cu reforma reală și avertizează că problema nu va fi tehnologia în sine, ci modul în care aceasta este administrată.