Ungaria se află într-o situație fără precedent: de peste 70 de zile nu mai primește petrol rusesc prin conducta Drujba, iar sistemul energetic continuă să funcționeze, potrivit unei analize publicate de presa maghiară.
Livrările au fost întrerupte încă din 28 ianuarie, în condiții neclare inclusiv pentru autoritățile europene, iar petrolul deținut de grupul MOL nu mai ajunge pe teritoriul Ungariei prin Ucraina.
În paralel, nici ruta alternativă prin Croația nu mai transportă petrol rusesc, ceea ce ridică semne de întrebare privind dependența reală a Budapestei de resursele energetice din Rusia.
Autoritățile de la Budapesta au recunoscut că, începând din martie, au fost nevoite să utilizeze o parte din rezervele strategice de petrol, dar susțin că există în continuare suficiente stocuri pentru a acoperi necesarul.
În același timp, Ungaria a început să caute alternative, scrie economix.hu. Grupul MOL a cumpărat aproximativ 510.000 de tone de țiței din Statele Unite, într-un acord estimat la 500 de milioane de dolari.
Totuși, această cantitate acoperă doar circa 3,6% din consumul anual al țării, estimat la aproximativ 14 milioane de tone, ceea ce arată că soluțiile alternative sunt încă limitate.
O altă incertitudine majoră este capacitatea conductei Adria, operată de compania croată JANAF. Deși oficialii vorbesc despre o capacitate de până la 11–15 milioane de tone anual, în realitate nu s-au transportat niciodată mai mult de 2,2 milioane de tone pe această rută.
Testele pentru stabilirea capacității reale sunt în curs și ar urma să se finalizeze abia în 2027. Până atunci, rafinăriile funcționează sub capacitate, iar producția este limitată.
Situația energetică a devenit una dintre principalele teme politice înainte de alegerile de duminică din Ungaria.
Guvernul condus de Viktor Orbán susține că petrolul rusesc rămâne esențial pentru economie și avertizează că blocajele actuale sunt temporare. Oficialii afirmă că, în cazul unei victorii electorale, presiunile politice asupra Ucrainei ar putea duce la reluarea livrărilor prin conducta Drujba.
De cealaltă parte, opoziția, reprezentată inclusiv de partidul Tisza, propune reducerea dependenței de energia rusească până în 2035, prin diversificarea surselor. Totuși, planul nu oferă detalii clare privind soluțiile tehnice și financiare.
Faptul că Ungaria funcționează de peste două luni fără petrol rusesc ridică o întrebare esențială: cât de indispensabilă este, în realitate, această sursă de energie?
Deși sistemul nu s-a prăbușit, autoritățile au fost nevoite să recurgă la rezerve și la importuri alternative, iar capacitatea infrastructurii rămâne incertă.
Criza este amplificată și de tensiunile din Orientul Mijlociu, în special din zona Strâmtoarea Ormuz, unde perturbările afectează fluxurile globale de petrol.
Oficialii ungari avertizează că este nerealist să se aștepte o relaxare rapidă a pieței, în condițiile în care infrastructura energetică din regiune a fost grav afectată, iar revenirea ar putea dura ani de zile.
În acest context, alegerile din Ungaria capătă o miză strategică majoră. Alegătorii nu decid doar direcția politică a țării, ci și modelul energetic: continuarea dependenței de Rusia sau accelerarea diversificării.
Indiferent de rezultat, criza actuală arată că securitatea energetică rămâne una dintre cele mai sensibile și decisive teme pentru viitorul economiei ungare.
