În primele nouă luni, deficitul bugetar a urcat la 5,4% din PIB. Finalul de an aduce un vârf critic

Execuția bugetară pe metoda cash arată un deficit de 102,5 miliarde lei în primele trei trimestre ale anului 2025, echivalentul a 5,4% din PIB, aproape identic cu cel din 2024, în ciuda unui pachet fiscal masiv adoptat în vară. 

Rectificarea bugetară din septembrie confirmă că România va încheia anul cu un deficit de 8,4% din PIB, nivel considerat foarte riscant pentru o economie emergentă și greu de susținut în condițiile în care costurile de finanțare au crescut puternic.

Acest deficit ridicat pune presiune pe curs, pe dobânzi, pe ratingul de țară și amplifică nevoia de noi ajustări fiscale în 2026, pentru a răspunde angajamentelor din procedura de deficit excesiv.

Citește și: BNR: Costul vieții rămâne ridicat în 2025–2026. Impactul asupra populației

Datoria publică se apropie de 60% din PIB: risc de pierdere a încrederii investitorilor

BNR atrage atenția că datoria publică a ajuns la 57,2% din PIB la jumătatea anului 2025, în creștere cu 6,1 puncte procentuale într-un singur an. 

Traiectoria este una puternic ascendentă, iar fără o consolidare fiscală fermă, România riscă să depășească pragul de 60% din PIB în 2026 — nivel care, în multe economii emergente, marchează începutul unor dificultăți severe de finanțare.

BNR avertizează explicit că o deteriorare suplimentară a situației bugetare poate duce la:

• creșterea primei de risc

• instabilitate pe piața valutară

• volatilitate a capitalurilor

• presiuni pe cursul de schimb

Toate acestea se traduc prin costuri mai mari la împrumuturi, prețuri mai mari și o vulnerabilitate sporită pentru economie și populație.

Pachetul fiscal adoptat în iulie 2025: impact limitat în 2025, mult mai mare în 2026

Guvernul a adoptat în iulie un pachet fiscal-bugetar extins, care include:

• majorarea cotei standard de TVA

• creșterea accizelor la carburanți, alcool și tutun

• extinderea bazei de impozitare prin introducerea CASS de 10% pentru pensiile peste 3.000 lei

• majorarea impozitului pe dividende

• creșterea taxei asupra veniturilor bancare

• menținerea înghețării salariilor bugetare și pensiilor pentru 2026

Deși amploarea și duritatea acestui pachet sunt fără precedent în ultimii ani, BNR arată că el va avea un impact modest asupra deficitului pe 2025, dar un impact puternic și vizibil în 2026. 

Cu alte cuvinte, populația și companiile vor simți abia din 2026 efectele complete ale unei consolidări fiscale considerabile.

BNR subliniază că politica fiscală expansionistă din anii precedenți — inclusiv transferurile masive către populație — a condus la un deficit de cont curent excesiv, prin impulsionarea consumului într-o economie în care oferta locală nu a putut ține pasul.

În prezent, ajustarea fiscală este obligatorie nu doar pentru echilibrele interne, ci și pentru reducerea dezechilibrului extern, cu impact direct asupra stabilității monedei naționale.

PNRR: întârzieri grave, fonduri pierdute, presiune uriașă asupra bugetului

Absorbția fondurilor europene rămâne una dintre cele mai mari probleme:

• din 28,5 miliarde euro alocare inițială, România a încasat doar 10,7 miliarde

• sub 40% din PNRR a fost accesat

Comisia Europeană a redus suma totală la 21,41 miliarde euro prin eliminarea proiectelor cu risc major de neimplementare

Această reconfigurare înseamnă că multe investiții planificate fie nu se vor mai face, fie vor trebui finanțate din bugetul național — o presiune suplimentară tocmai într-un an în care resursele statului sunt la limită.

Programul se încheie în august 2026, iar fondurile neutilizate vor fi pierdute definitiv.

Consolidarea fiscală – singura opțiune, dar cu efect de frânare asupra economiei

BNR este categorică: România are nevoie urgentă de consolidare fiscală, pentru a stabiliza datoria publică și a recâștiga încrederea investitorilor.

Dar această consolidare vine cu un cost: reduce cererea internă, limitează investițiile publice, frânează economia și afectează nivelul de trai. Într-o economie deja slăbită, efectele se vor vedea în consum, în angajări și în ritmul de creștere economică.

Cercul vicios: economie lentă → deficite mari → taxe mai mari → consum redus → economie și mai lentă

Raportul BNR evidențiază exact această spirală periculoasă, specifică economiilor aflate în dezechilibru sever.

Dacă statul nu reușește o consolidare fiscală inteligentă, riscurile sunt clare:

- deprecierea monedei

- creșterea dobânzilor

- scumpirea creditelor

- investiții mai puține

- pierderea încrederii investitorilor

- eventuale măsuri fiscale mai dure în viitor

România intră, astfel, într-o perioadă critică: fereastra pentru a evita o aterizare dură a finanțelor publice este tot mai îngustă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.