Creștere economică aproape de zero, presiuni pe venituri și consum

Economia României a crescut cu doar 0,3% în trimestrul doi al anului 2025, iar estimările internaționale indică o creștere anuală situată între 0,7% și 1% — cea mai slabă din ultimii ani, excluzând perioada pandemiei. 

Acest ritm modest înseamnă că veniturile populației rămân sub presiune, iar capacitatea gospodăriilor de a face față unor cheltuieli în creștere este tot mai fragilă. BNR notează că inflația ridicată și măsurile de consolidare fiscală frânează creșterea veniturilor reale și reduc puterea de cumpărare. În acest context, cererea internă se temperează, iar consumul — motorul tradițional al economiei — încetinește vizibil.

Taxe mai mari, tăieri bugetare, presiune pe populație

În iulie 2025, Guvernul a adoptat un amplu pachet fiscal, cu efect direct asupra costului vieții: creșterea cotei standard de TVA, majorarea accizelor la carburanți, alcool și tutun, creșterea impozitului pe dividende și introducerea contribuției de sănătate pentru pensiile de peste 3.000 de lei. 

Pentru milioane de gospodării, povara fiscală a crescut, printr-o combinație de prețuri mai mari și impozite mai ridicate. BNR avertizează că aceste măsuri, deși necesare pentru stabilizarea bugetului, au un efect de răcire asupra economiei și reduc reziliența familiilor cu venituri mici și medii.

Rectificarea bugetară din septembrie confirmă presiunea: România încheie anul cu un deficit de 8,4% din PIB, unul dintre cele mai mari din UE, ceea ce anunță noi ajustări fiscale în 2026.

Citește și: Leonardo Badea (BNR): Factorul esenţial pentru restabilirea sustenabilităţii traiectoriei datoriei publice

Credite mai scumpe și două Românii financiare: populația rezistă, firmele se clatină

Una dintre concluziile importante ale BNR este divergența puternică dintre populație și firme în ceea ce privește capacitatea de a rambursa credite. Familiile au devenit mai prudente, iar rata creditelor neperformante la populație a coborât la 2,85% în septembrie 2025. 

Totuși, presiunea pe creditele de consum rămâne ridicată, iar BNR anticipează o deteriorare a calității acestora în 2026.

În același timp, firmele se confruntă cu o deteriorare rapidă a situației financiare, cu un NPL în creștere la 5,1% și situații acute în rândul IMM-urilor, unde rata creditelor neperformante ajunge la 6,1%. Costurile în creștere, fiscalitatea ridicată și blocajele din economie se transferă în final către prețuri și consumatori.

Deficitele gemene – principalul risc pentru nivelul de trai

BNR indică foarte clar că deficitele gemene — fiscal și de cont curent — sunt principalul risc sistemic al României. Persistența acestora înseamnă:

• dobânzi mai mari

• presiune pe curs

• taxe mai ridicate

• inflație prelungită

• investiții publice întârziate

Nivelul redus al absorbției banilor europeni amplifică riscul. Doar 10,7 miliarde de euro din PNRR au fost încasați până în noiembrie 2025, sub 40% din alocarea inițială, ceea ce obligă România să acopere prin buget investiții promise, creând presiune suplimentară asupra finanțelor publice. 

Facturile și prețurile – problema numărul unu în casele românilor

Costul vieții rămâne elementul central în anxietatea economică a românilor. Cheltuielile pentru energie, alimente și carburanți sunt printre cele mai sensibile componente, iar BNR notează că evoluția inflației va depinde și de stabilitatea internațională, în special în zona energetică.

Într-o economie cu creștere anemică, cu presiuni fiscale ridicate și cu o piață a muncii tensionată, orice șoc extern — geopolitic, energetic sau financiar — poate lovi direct în portofelele populației.

Populația, încă rezilientă. Dar cât mai poate ține ritmul?

Un element pozitiv: avuția netă a populației a crescut cu 7,9% în 2025, iar nivelul de îndatorare este considerat sustenabil. 

Însă BNR avertizează asupra riscului ca încetinirea veniturilor reale și inflația încă ridicată să erodeze această reziliență. Cu alte cuvinte: populația a rezistat bine până acum, dar capacitatea de absorbție a șocurilor începe să se diminueze.

România intră în 2026 cu un mix complicat: presiuni fiscale, salarii care cresc sub ritmul prețurilor, credite scumpe, iar economia pedalează greu. În acest context, costul vieții va rămâne, fără îndoială, cea mai importantă temă pentru publicul larg.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.