Decizia: nu există discriminare, iar accesul la justiție nu înseamnă gratuitate
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, prin Decizia nr. 678 din 17 decembrie 2024, o excepție de neconstituționalitate formulată în legătură cu dispozițiile art. 16 lit. a) și art. 25 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Ioan Cozma într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal.
CCR a constatat, cu unanimitate de voturi, că prevederile contestate sunt constituționale, respingând astfel argumentele privind încălcarea egalității în fața legii și presupusa discriminare între persoane fizice și instituții publice.
Contextul excepției: taxă de 50 de lei, considerată abuzivă
Autorul excepției a susținut că obligativitatea plății unei taxe judiciare de 50 de lei pentru anularea unei rezoluții de clasare emisă de Inspecția Judiciară îl discriminează în raport cu această instituție, care, potrivit susținerii sale, nu și-ar fi îndeplinit obligațiile. De asemenea, acesta a invocat faptul că a fost taxat pentru un apel împotriva unei hotărâri anulate pentru lipsa semnăturii, deși considera că vina aparținea Curții de Apel Constanța.
CCR: taxele judiciare nu încalcă Constituția
Curtea Constituțională a reamintit jurisprudența sa constantă, potrivit căreia accesul liber la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție. Statul are dreptul să impună taxe judiciare de timbru pentru a susține funcționarea sistemului judiciar. Astfel, justițiabilii care beneficiază de serviciile instanțelor contribuie, într-o formă proporțională, la finanțarea acestora.
Totodată, instanța a subliniat că nu există discriminare între persoane fizice și instituții publice, chiar dacă acestea din urmă sunt scutite de plata taxelor judiciare. Justificarea este una logică și obiectivă: fiind finanțate din bugetul de stat, instituțiile ar plăti practic bani dintr-o sursă publică tot către bugetul de stat, ceea ce ar genera un circuit financiar inutil.
Argumentele invocate, considerate nefondate
CCR a considerat că susținerile privind neîndeplinirea obligațiilor de către autorități (Inspecția Judiciară și Curtea de Apel Constanța) nu pot constitui motive de neconstituționalitate ale normelor privind taxele judiciare. Curtea a precizat că plata timbrului judiciar este o regulă generală aplicabilă tuturor cetățenilor și tuturor categoriilor de litigii, iar eventualele erori administrative nu pot fundamenta neconstituționalitatea unei obligații legale.
Accesul la justiție rămâne garantat, dar nu gratuit
În motivarea deciziei, CCR a invocat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care recunoaște dreptul statelor de a impune condiții financiare rezonabile pentru accesul la instanță. Dreptul de acces la justiție nu este absolut și poate fi supus unor limitări, atâta timp cât acestea nu afectează însăși esența dreptului.
Decizie definitivă și obligatorie
Decizia CCR este definigeneral tivă și general obligatorie, urmând să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Prin această hotărâre, Curtea reconfirmă dreptul legiuitorului de a reglementa taxe judiciare, precum și caracterul echitabil și nediscriminatoriu al sistemului actual de timbrare a acțiunilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.