Accesul la justiție nu e gratuit: CCR validează din nou taxele judiciare

2151152245_78605300
Judecătorie / Foto: Freepik
Taxele judiciare de timbru rămân valabile după ce Curtea Constituțională a respins o nouă excepție de neconstituționalitate.

Decizia: nu există discriminare, iar accesul la justiție nu înseamnă gratuitate

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, prin Decizia nr. 678 din 17 decembrie 2024, o excepție de neconstituționalitate formulată în legătură cu dispozițiile art. 16 lit. a) și art. 25 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Ioan Cozma într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal.

CCR a constatat, cu unanimitate de voturi, că prevederile contestate sunt constituționale, respingând astfel argumentele privind încălcarea egalității în fața legii și presupusa discriminare între persoane fizice și instituții publice.

Contextul excepției: taxă de 50 de lei, considerată abuzivă

Autorul excepției a susținut că obligativitatea plății unei taxe judiciare de 50 de lei pentru anularea unei rezoluții de clasare emisă de Inspecția Judiciară îl discriminează în raport cu această instituție, care, potrivit susținerii sale, nu și-ar fi îndeplinit obligațiile. De asemenea, acesta a invocat faptul că a fost taxat pentru un apel împotriva unei hotărâri anulate pentru lipsa semnăturii, deși considera că vina aparținea Curții de Apel Constanța.

CCR: taxele judiciare nu încalcă Constituția

Curtea Constituțională a reamintit jurisprudența sa constantă, potrivit căreia accesul liber la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție. Statul are dreptul să impună taxe judiciare de timbru pentru a susține funcționarea sistemului judiciar. Astfel, justițiabilii care beneficiază de serviciile instanțelor contribuie, într-o formă proporțională, la finanțarea acestora.

Totodată, instanța a subliniat că nu există discriminare între persoane fizice și instituții publice, chiar dacă acestea din urmă sunt scutite de plata taxelor judiciare. Justificarea este una logică și obiectivă: fiind finanțate din bugetul de stat, instituțiile ar plăti practic bani dintr-o sursă publică tot către bugetul de stat, ceea ce ar genera un circuit financiar inutil.

Argumentele invocate, considerate nefondate

CCR a considerat că susținerile privind neîndeplinirea obligațiilor de către autorități (Inspecția Judiciară și Curtea de Apel Constanța) nu pot constitui motive de neconstituționalitate ale normelor privind taxele judiciare. Curtea a precizat că plata timbrului judiciar este o regulă generală aplicabilă tuturor cetățenilor și tuturor categoriilor de litigii, iar eventualele erori administrative nu pot fundamenta neconstituționalitatea unei obligații legale.

Accesul la justiție rămâne garantat, dar nu gratuit

În motivarea deciziei, CCR a invocat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care recunoaște dreptul statelor de a impune condiții financiare rezonabile pentru accesul la instanță. Dreptul de acces la justiție nu este absolut și poate fi supus unor limitări, atâta timp cât acestea nu afectează însăși esența dreptului.

Decizie definitivă și obligatorie

Decizia CCR este definigeneral tivă și general obligatorie, urmând să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Prin această hotărâre, Curtea reconfirmă dreptul legiuitorului de a reglementa taxe judiciare, precum și caracterul echitabil și nediscriminatoriu al sistemului actual de timbrare a acțiunilor.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele
x close