România înregistrează una dintre cele mai mari economii ascunse din Uniunea Europeană, conform raportului „Shadow Economy Exposed”, publicat de EY în februarie 2025. Cu o pondere estimată de 13,1% din PIB în 2023, economia neobservată din România rămâne o vulnerabilitate structurală cu impact bugetar major. Deși datele indică o reducere constantă în ultimele două decenii, ritmul s-a diminuat semnificativ în ultimii ani, semn că politicile actuale ating deja limitele eficienței.

Progres lent, dar vizibil

În perioada 2000–2023, economia subterană din România a scăzut cu 18,2 puncte procentuale. Însă între 2019 și 2023, progresul a fost de doar 2 puncte procentuale, semnificativ mai lent comparativ cu perioada anterioară.

La o pondere de 13,1%, România depășește media țărilor din Europa Centrală și de Est și se află în același interval cu economii ca Grecia (15,4%), dar este semnificativ peste Franța (9,1%), Germania (8,5%) sau Ungaria (9,2%).

Cum arată economia ascunsă în alte țări

Grecia – Cu un nivel estimat al economiei subterane de 15,4% din PIB, Grecia se confruntă cu o evaziune fiscală istorică, în special în sectorul turistic și în profesiile liberale (medici, avocați, constructori). Plata cu numerar și tranzacțiile nedeclarate sunt larg răspândite. În ciuda crizelor financiare succesive, digitalizarea și reformele fiscale au fost implementate lent.

Ungaria – Economia subterană reprezintă 9,2% din PIB, dar guvernul de la Budapesta a reușit să reducă acest nivel prin politici agresive de digitalizare fiscală. Introducerea caselor de marcat electronice conectate în timp real la autoritatea fiscală a dus la o creștere cu 15% a colectării TVA în doar un an. De asemenea, sistemul online de facturare obligatorie a redus drastic frauda din lanțurile comerciale.

Franța – Cu o pondere estimată a economiei ascunse de doar 9,1% din PIB, statul francez s-a concentrat pe controlul strict al tranzacțiilor în numerar și pe întărirea inspecțiilor fiscale. Plata în numerar este plafonată legal la 1.000 euro în relația cu persoanele fizice, iar utilizarea cardului este încurajată inclusiv prin beneficii fiscale.

Germania – Germania are una dintre cele mai mici economii subterane din UE, estimată la 8,5% din PIB. Acolo, încrederea ridicată în instituții și respectul pentru lege sunt factori-cheie în conformarea voluntară. Totodată, sistemul de evidență fiscală este complet digitalizat, iar controalele sunt eficiente și rapide.

Comparativ cu aceste state, România este în continuare în urma standardelor europene, în ciuda unor progrese în digitalizarea ANAF și introducerea e-Factura sau a caselor de marcat conectate la serverele Fiscului.

Ce generează economia ascunsă în România?

Raportul EY identifică drept cauze principale:

Presiunea fiscală mare – în România, povara fiscală pe muncă este considerabilă, ceea ce determină angajatori și angajați să încheie contracte informale.

Încrederea scăzută în stat și instituții – lipsa de transparență, corupția și aplicarea inegală a legii descurajează conformarea fiscală.

Informalitate endemică în anumite sectoare – agricultură, servicii personale (curățenie, reparații), construcții și comerț cu amănuntul.

Costuri uriașe pentru buget

La un PIB de aproximativ 330 miliarde euro, un nivel de economie subterană de 13,1% implică pierderi fiscale de peste 40 de miliarde de euro anual. Chiar și o reducere de 1% ar însemna câteva miliarde de euro în plus pentru buget, bani care ar putea fi folosiți pentru investiții în spitale, școli sau infrastructură.

Ce măsuri recomandă EY

Raportul EY propune politici diferențiate în funcție de tipul de economie subterană:

- Pentru economia „comisă”, unde cumpărătorul și vânzătorul evită împreună taxele: educație fiscală, inspecții frecvente și stimulente pentru conformare (ex: loterii fiscale, deduceri pentru plăți electronice).

- Pentru economia „pasivă”, unde clientul nu e conștient de nedeclarare: digitalizarea fiscală, colectarea automată a datelor, interzicerea sau plafonarea plăților în numerar.

România rămâne printre țările cu cea mai extinsă economie subterană din Uniunea Europeană. Deși în ultimele două decenii au existat progrese, comparația cu țări precum Germania, Franța sau chiar Ungaria arată că digitalizarea, încrederea în instituții și un cadru fiscal echilibrat sunt esențiale pentru reducerea acestui fenomen. În lipsa unor reforme ambițioase și coerente, economia informală va continua să erodeze capacitatea statului de a oferi servicii publice de calitate și de a susține dezvoltarea pe termen lung.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.