UE studiază dacă Big Tech ar trebui să plătească o parte din costurile reţelei de telecomunicaţii

O sută de aleşi europeni cer interzicerea noilor proiecte în domeniul combustibililor fosili
O sută de aleşi europeni cer interzicerea noilor proiecte în domeniul combustibililor fosili

Uniunea Europeană va consulta sectoarele tehnologiei şi telecomunicaţiilor dacă giganţii din domeniul tehnologiei (Big Tech), cum ar fi Alphabet Inc (Google), Meta şi Amazon.com Inc, ar trebui să subvenţioneze costurile reţelei de telecomunicaţii, conform unui document al CE consultat de Reuters.

Furnizorii de telecomunicaţii din UE, inclusiv Deutsche Telekom, Orange, Telefonica şi Telecom Italia susţin că şase cei mai mari furnizori de conţinut sunt responsabili pentru mai mult de 50% din tot traficul internet şi ar trebui să suporte o parte din costul modernizării infrastructurii. Printre furnizorii de conţinut sunt incluse şi Netflix Inc, Apple Inc şi Microsoft Corp.

Giganţii din sectorul tehnologiei susţin că ideea este echivalentă cu o taxă pe traficul pe internet şi ar putea submina regulile europene privind neutralitatea net-ului care cer ca toţi utilizatorii să fie trataţi în mod egal.

Consultarea demarată de CE face parte dintr-un document de 19 pagini elaborat de Executivul comunitar înainte de a propune legislaţia.

Documentul ar urma să fie publicat săptămâna viitoare, pentru a include şi răspunsurile companiilor tehnologice şi de telecomunicaţii, deşi perioada publicării ar putea fi modificată. Următorul pas va fi un acord cu statele membre UE şi Parlamentul European pentru finalizarea legislaţiei.

Comisia îi va întreba pe giganţii din tehnologie şi pe operatorii de telecomunicaţii din UE în ce investesc şi cum vor evolua aceste investiţii. "Consultarea demarată de CE include întrebări care caută să justifice ideea companiilor de telecomunicaţii ca giganţii din domeniul tehnologiei să suporte o parte din costul modernizării infrastructurii. Mai mult, se pare că va fi ignorat impactul asupra consumatorilor şi regulile privind neutralitatea net-ului", a declarat o sursă din industrie pentru Reuters.

"De asemenea, CE va solicita informaţii detaliate privind afacerile, cum ar fi contractele de peering, care sunt de obicei confidenţiale", a adăugat sursa.

Scădere puternică a numărului de autorizaţii de construcţie eliberate. Bucureştiul, cel mai puternic declin

Numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate în 2022 a scăzut cu 14,9% faţă de 2021, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

În anul 2022 s-au eliberat 43.660 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale.

Scăderi s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-1.490 autorizaţii), Nord-Est (-1.296), Sud-Muntenia (-1.184), Vest (-996), Nord-Vest (-857), Centru (-656), Sud-Est (-594) şi Sud-Vest Oltenia (-554).

În luna decembrie 2022 s-au eliberat 2.691 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-15,4% faţă de luna noiembrie 2022), cu o suprafaţă utilă totală de 834.425 mp (-8,6%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 68,7% sunt pentru zona rurală.

Tot în decembrie 2022 se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-488 autorizaţii), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această scădere este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-155 autorizaţii), Nord-Est (-103), Centru (-76), Sud-Est (-44), Sud-Vest Oltenia (-40), Sud-Muntenia şi Vest (-30, fiecare) şi Nord-Vest (-10).

În luna decembrie 2022 s-au eliberat 565 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (+2,9% faţă de luna noiembrie 2022), în suprafaţă utilă totală de 370.571 mp (+48,6%). Comparativ cu luna precedentă, în luna decembrie 2022 s-a înregistrat o creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+121157 mp).

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9232
Diferența 0.0023
Zi precendentă 4.9209
USD
Azi 4.5644
Diferența -0.0111
Zi precendentă 4.5755
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 23-03-2023
EUR flag1 EUR = 4.9232 RON
USD flag1 USD = 4.5644 RON
GBP flag1 GBP = 5.6092 RON
CHF flag1 CHF = 4.9467 RON
AUD flag1 AUD = 3.0576 RON
DKK flag1 DKK = 0.6611 RON
CAD flag1 CAD = 3.3316 RON
HUF flag1 HUF = 0.0127 RON
JPY flag1 JPY = 0.0344 RON
NOK flag1 NOK = 0.4336 RON
SEK flag1 SEK = 0.4418 RON
XAU flag1 XAU = 284.9858 RON
Monede Crypto
1 BTC = 124790.29RON
1 ETH = 7940.69RON
1 LTC = 399.89RON
1 XRP = 1.93RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.71% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.85%
6 luni: 7.18%
12 luni: 7.56%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 12042.03 -0.37%
BET-BK 2278.03 0.11%
BET-FI 49676.99 -0.10%
BET-NG 908.16 -1.33%
BET-TR 23425.91 -0.37%
BET-TRN 23308.66 -0.37%
BET-XT 1045.83 -0.39%
BET-XT-TR 2022.02 -0.39%
BET-XT-TRN 2012.57 -0.39%
BETAeRO 887.44 -0.71%
BETPlus 1799.68 -0.35%
RTL 26843.35 -0.31%

Opinii

Care sunt marile pericole ale acestui an

Oamenii de afaceri prognozează o stagnare a economiei româneşti în 2023

Economia românească va stagna în acest an, în...

De fapt, nu facem decât să alegem răul cel mai mic

Ce-i așteaptă pe români. Mircea Coșea: Schimbări în bugetul familiei

Profesorul de economie Mircea Coșea a vorbit...

foto: facebook Eugen Tomac

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2023 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0