România, scădere importantă a importurilor dar şi a consumului de gaze naturale

România a importat, în primele 11 luni din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de peste 1,958 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 21,9% (-550.500 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de aproape 6,467 milioane tep, cu 2% (131.600 tep) sub cea din primele 11 luni din 2021.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de gaze de 7,45 milioane tep şi importuri de 2,33 milioane tep, în creştere cu 1,9%, respectiv în scădere cu 19,6%, de la an la an.

Din aceeaşi categorie: Germania a pus în serviciu al treilea terminal pentru importul de gaze lichefiate

Germania a inaugurat vineri un nou terminal pentru importul de gaze lichefiate, la Brunsbuttel, pe malul Mării Nordului, acesta fiind al treilea terminal inaugurat în decurs de o lună, în ideea de a compensa oprirea livrărilor de gaze naturale ruseşti, informează AFP.

Nava "Hoegh Gannet" de tip FSRU (Unitate plutitoare offshore pentru stocare şi re-gazeificare ) a fost ancorată vineri dimineaţa de o nouă platforma construită în câteva luni, a precizat compania energetică RWE, care gestionează proiectul.

Acesta este al treilea terminal pentru importul de gaze lichefiate inaugurat în Germania, după cel de la Wilhemshaven, tot pe malul Mării Nordului, şi cel de la Lubmin, pe malul Mării Baltice.

"Este vorba de o noutate importantă pentru a asigura securitatea aprovizionării în Germania", a spus ministrul Economiei, Robert Habeck, într-o conferinţă de presă.

Cu o capacitate de 7,5 miliarde metri cubi pe an, noua facilitate va permite acoperirea a 8% din consumul de gaze al Germaniei, potrivit Mministerului Economiei de la Berlin.

Terminalele pentru gaze lichefiate servesc la recepţia şi regazeificarea gazelor livrate de tancurile de GNL sub formă lichidă.

Spre deosebire de alte ţări europene, Germania nu dispunea de niciun astfel de terminal pentru importul de gaze lichefiate, preferând gazele mai ieftine care ajungeau prin conductele ruseşti, de care depindea în proporţie de 55%.

Însă totul s-a schimbat odată cu războiul din Ucraina şi cu sfârşitul livrărilor din partea grupului rus Gazprom. Importurile de gaze lichefiate spre Germania, via porturile belgiene, olandeze şi franceze, au explodat.

Pentru a evita costul prohibitiv al transportului, autorităţile de la Berlin au decis că construiască pe teritoriul Germaniei mai multe terminale pentru importul de gaze lichefiate. Alte patru terminale ar urma să fie construite în Germania, graţie ajutoarelor în valoare de miliarde de euro alocate de Berlin.

În paralel însă, s-au înmulţi şi criticile în Germania faţă de multiplicarea acestor terminale. ONG-urile de mediu arată cu degetul spre riscul de supracapacitate care ar putea frâna ambiţiile climatice ale Germaniei. Aceasta cu atât mai mult cu cât în iarna aceasta Germania a reuşit să se descurce mai bine decât se preconiza, în pofida opririi livrărilor de gaze ruseşti, graţie reducerii consumului din partea clienţilor industriali şi a gospodăriilor.

"Este normal să ne pregătim, dar rămâne de dovedit dacă toate terminalele care sunt acum în discuţie vor fi folosite la capacitate maximă", a declarat vineri preşedintele Agenţiei Federale a Reţelelor din Germania (BNetzA), Klaus Mueller.