România este binecuvântată cu energie. Îi mai trebuie doar energia de a o dezvolta

06 noi 2018 / 16:04

România este binecuvântată cu resurse energetice bogate şi variate, care îi asigură o securitate de invidiat: suntem al doilea stat din Europa, în ceea ce priveşte independenţa energetică. Avem şi un potenţial de dezvoltare enorm, încă prea puţin valorificat. Iar motivele sunt dintre cele mai variate: de la lipsa acută a forţei de muncă specializată şi piedicile puse de birocraţie, până la carenţele legislative şi chiar lipsa de curaj, de viziune a managerilor din industrie. Sunt câteva din concluziile dezbaterii cu tema „Noua strategie energetică, o provocare pentru jucătorii din piaţă, ce câştigă consumatorul?”, organizată de DC Business.

Evenimentul a reunit cele mai importante nume din industria energetică, iar printre temele abordate au fost strategia energetică şi impactul asupra dezvoltării durabile a economiei româneşti, investiţii româneşti şi planuri regionale în domeniul energiei, mixul energetic al viitorului în contextul schimbărilor climatice, jocurile pe pieţele de energie- cine câştigă, cine pierde. Au participat, printre alţii, ministrul Energiei, Anton Anton, senatorul Gheorghe Marin, deputatul Remus Borza, directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, directorul general Romgaz, Adrian Volintiru, director general Electrica Georgeta Corina Popescu, reprezentantul Nuclearelectrica Teodor Chirica. 

Criza forţei de muncă, o mare problemă

Noua strategie energetică a României nu este prima şi nu va fi nici ultima, vor mai exista şi altele, pentru că vorbim de un domeniu viu, a opinat Anton Anton, ministrul Energiei. Potrivit oficialului, suntem un furnizor regional de securitate, trebuie să ne consolidăm acest statut şi să exportăm mai multă energie pentru a ne dezvolta. Însă, degeaba vom construi noi hidrocentrale, termocentrale şi reactoare nucleare dacă nu avem cu cine să le exploatăm, a adăugat ministrul, conform căruia criza forţei de muncă în domeniul energetic este foarte mare. În planurile guvernanţilor se află, printre altele, şi proiectul de stocare a energiei electrice rezultată din supraproducţie în depozitele de gaze, pentru a fi păstrată pentru vremurile în care apare deficit, un proiect care se speră a fi realizat cu fonduri europene. Una peste alta, România trebuie să profite de mixul energetic de care dispune (cărbune, gaze, energie nucleară, eoliană etc) şi care ne asigură o poziţie privilegiată faţă de alte ţări europene.

Dezvoltarea industriei energetice, blocată de birocraţie

Vorbind despre blocajele birocratice în dezvoltarea industriei energetice, Gheorghe Marin, preşedintele Comisiei pentru Energie din Senat, a dat exemplul panourilor fotovoltaice, care le permit consumatorilor casnici să producă energie inclusiv pentru valorificarea în sistemul naţional. Cu toate acestea, neînţelegerile dintre diferite instituţii ale statului blochează această măsură, în condiţiile în care România primeşte 100 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru implementarea acestui proiect, până în decembrie 2019.

Poate cele mai mari probleme în acest sens le întâmpină Hidroelectrica, unde proiecte finaizate nu pot fi puse în funcţiune din cauza birocraţiei, care a dus la blocarea proiectelor în instanţele de judecată. „Dacă avem impresia că cineva de la Bruxelles vine să ne facă nouă o strategie energetică, suntem într-o mare eroare. România are nevoie de propria strategie energetică, pentru că ne aflăm în plină competiţie cu restul producătorilor din Europa. Foarte mulţi ani am trăit din osânză, din ce au construit înaintaşii noştri. Legile s-au schimbat, dar birocraţia încă ne opreşte. Generează extrem de multe probleme, avem investiţii blocate de zeci de milioane de euro, finalizate în proporţie de 95%, dar pe care birocraţia le-a blocat”, a declarat Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica.

Citat Hidroelectrica

„Strategia energetică a României trebuie updatată, pentru că vremurile s-au schimbat. De cele mai multe ori, strategiile de la Mediu, energetice, din transporturi nu s-au completat, este nevoie de o strategie unitară de dezvoltare. Avem foarte multe investiţii istorice, începute din anii ’90, dar şi o grămadă de beneficiari care au renunţat între timp la aceste proiecte. Asistăm la o tranziţie prea abruptă spre energia verde, în condiţiile în care avem încă o pondere foarte mare a cărbunelui şi hidrocarburilor. Ce punem în locul lor, dacă aceste capacităţi nu mai există mâine?”- Bogdan Badea, Hidroelectrica

Probleme birocratice există şi la Nuclearelectrica, ba chiar la nivel şi mai înalt. „Avem probleme birocratice, atât la nivel naţional, cât şi european, de unde aşteptăm de şapte luni răspunsul la o solicitare trimisă de noi. Şi legea achiziţiilor publice devine o frână în sistemul energetic. Nimic nu e perfect, dar totul e perfectibil. Avem nevoie de un plan de măsuri instituţionale pentru legiferarea investiţiilor în energie, măcar pe vremea mea existau directive de partid care trebuiau urmate”, a spus Teodor Chirica, reprezentantul Nuclearelectrica. Potrivit acestuia, compania care produce 18-20% din necesarul de energie al României „salută noua strategie energetică, fără prea multă filosofie”.       

„Pe lângă reactoarele 3 şi 4, avem un proiect care devine deja critic- retehnologizarea reactorului 1, dar şi staţia de tratare a deşeurilor nucleare. Ne-am trezit în oarece aglomerare, pentru că aceste proiecte au stagnat în ultimii ani, din cauza cursei după profit”- Teodor Chirica, Nuclearelectrica

Stăm foarte bine iarna aceasta

Există însă manageri care nu acceptă să fie blocaţi de birocraţie. Adrian Volintiru, directorul general Romgaz, spune că nu există aşa ceva, investiţiile trebuie făcute, lăsate deoparte preocupările pentru profitul imediat, pentru a avea ce lăsa generaţiilor care vin. Cât despre specialiştii care ne lipsesc, aceştia sunt, de fapt, printre noi: „trebuie doar să ne aplecăm asupra lor”. Şeful Romgaz a atins şi un subiect fierbinte pentru români: rezerva de gaze pentru la iarnă. „Avem depozitate 1,9 miliarde de metri cubi de gaze, în condiţiile în care obligaţiile totale de stocare erau de 1,7 miliarde de metri cubi. Stăm foarte bine pentru această iarnă. Romgaz şi-a mărit cu 7% producţia de gaze faţă de anul trecut, vindem numai către piaţa internă şi ţinem preţurile cât mai jos”, a spus Volintiru.

„Cine vrea să facă investiţii, face. Mă duc peste ei să rezolv problema, îmi trimit omul la primar să rezolve, nu o să mă auziţi niciodată să mă plâng că nu sunt lăsat să fac investiţii, mă duc şi îmi rezolv problemele. De ce managerii companiilor au tot luat prime pentru profitabilitate dar nu s-au îngrijit de investiţii? Ce lăsăm pentru mâine? Suntem încă prea mici, dar investim, trebuie să lăsăm ceva generaţiilor viitoare”- Adrian Volintiru, Romgaz

Ne lipsesc curajul, voinţa de a ieşi din letargie

În energie, ca şi în toate celelalte domenii, României îi lipseşte o dorinţă mai mare de a face. Trebuie să nu ne mai fie frică de dezvoltare, pentru că doar aşa putem ajunge şi noi în topurile pe care le admirăm. Trebuie să nu mai fim România meşterului Manole, în care ce construim azi, să dărâmăm mâine, consideră Georgeta Corina Popescu, director general Electrica. „Competiţia la nivel european este foarte mare, să nu lăsăm miezul de nucă să se stafidească, că stricăm prăjitura”, i-a replicat şefa de la Electrica deputatului Remus Borza, care a apreciat în cadrul dezbaterii că prea ne credem noi „miezul din nucă” când ne lăudăm cu resursele energetice. Curajul de a acţiona a fost amintit şi de directorul Hidroelectrica. „Ceea ce a lipsit companiilor româneşti până acum a fost curajul de a face mai mult, voinţa de a se extinde, de a ieşi din letargie, din zona de confort. Hidroelectrica are acum un plan de dezvoltare pe cinci ani pe care îl urmează”, a declarat Bogdan Badea. Acesta a arătat şi cum înţelege cea mai mare companie din România să rezolve criza de specialişti: burse pentru studenţi, cu adăugarea faptului că toate societăţile din industrie ar trebui să aibă în planurile de activitate o componentă de învăţământ. „Asigurăm uneori şi mai mult de jumătate din energie necesară României, pe de-o parte suntem solicitaţi la maxim, pe de altă parte suntem certaţi de ce producem. Avem o secetă extremă din luna august încoace, dar rezervele de apă sunt mai mari ca anul trecut. Cu toate acestea, profitul Hidroelectrica este istoric, de 1,98 miliarde de lei, iar capacitatea e şi mai mare. Ne-am înscris pe un parcurs ireversibil, Hidroelectrica nu va mai fi niciodată ca în anii trecuţi, o vacă de muls, o companie aflată între viaţă şi moarte”, a concluzionat Badea.

Miezul din nucă şi flexul pe industrie

Dezbaterile pe tema strategiei nu puteau fi lipsite de abordări mai critice, potrivnice, chiar „apocaliptice”- după cum le aprecia chiar în timpul discuţiilor ministrul Energiei. Optimismul abordat de acesta în tratarea viitorului energetic al României a fost combătut de deputatul Remus Borza, potrivit căruia ţara noastră nu a avut niciodată lipsă de strategii, unde se prezintă însă tot timpul aceleaşi lucruri, dar în ambalaje noi. „Tot auzim că avem resurse, suntem miezul din nucă, pentru că aşa ne place nouă să ne prezentăm lumii. Aşa e, suntem pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte independenţa energetică, după Estonia. Atunci, la ce ne mai trebuie capacităţi noi de producţie? Am pus flexul pe industrie, astăzi avem în locul combinatelor mall-uri şi complexe rezindenţiale. Industria consumatoare de gaze şi energie am pus-o la pământ, iar ce mai avem azi, industria producătoare de pungi de un leu, nu funcţionează noaptea, aşa că întrebarea legitimă e la ce mai trebuie noi capacităţi de producţie? Ceauşescu ne-a lăsat, săracul, cu 3,2 milioane de hectare de teren arabil irigabil, azi mai avem, cu chiu cu vai, vreo 500.000 de hectare, aşa că, pentru ce ne mai trebuie energie în plus? Şi aşa avem tunul de un miliard de euro dat la Hidroelectrica în anii 2000, de către băieţii deştepţi, inclusiv prin retehnologizarea unor unităţi noi, inaugurate cu doi ani înainte, situaţii unice în lume. Proiectul Tarniţa, pe care îl tot rostogolim din anii 70’ încoace, comunişti, necomunişti, nu se justifică, ar funcţiona în pierdere. Este nesustenabil, ardem de pomană 3,4 miliarde de euro pe această centrală, când noi nu avem pe ce să consumăm energia pe care deja o producem”, a spus Borza.

Articole Recomandate

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.6495
Diferența 0.0000
Ieri 4.6495
USD
Azi 4.0769
Diferența 0.0000
Ieri 4.0769
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 11-12-2018
EUR flag1 EUR = 4.6495 RON
USD flag1 USD = 4.0769 RON
GBP flag1 GBP = 5.1788 RON
CHF flag1 CHF = 4.1190 RON
AUD flag1 AUD = 2.9421 RON
DKK flag1 DKK = 0.6229 RON
CAD flag1 CAD = 3.0614 RON
HUF flag1 HUF = 0.0144 RON
JPY flag1 JPY = 0.0362 RON
NOK flag1 NOK = 0.4803 RON
SEK flag1 SEK = 0.4502 RON
XAU flag1 XAU = 163.4400 RON
Monede Crypto
1 BTC = 14109.70RON
1 ETH = 372.91RON
1 LTC = 100.45RON
1 XRP = 1.26RON
Indicatori financiari
ROBOR:
3 luni:
3.04%
6 luni:
3.36%
12 luni:
3.54%
EURIBOR:
3 luni: -0.3150%
6 luni: -0.2460%
12 luni: -0.1370%
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BETPlus 1290.59 1.06%
BET-XT-TR 1163.95 0.85%
BET-XT 789.59 0.83%
BET-TR 12607.90 1.01%
BET-NG 729.31 0.51%
BET-FI 36844.04 1.33%
BET-BK 1643.30 0.90%
BET 8657.22 1.00%
RTL 17947.96 0.93%

Opinii

Bucureștenii, campioni ai eșecului în afaceri!

O analiză Sierra Quadrant, unul...

Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui
Pictorul Ra Paulette și peștera lui

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2018 - Toate drepturile rezervate.
business.n-nxt.22