România se află în linie dreaptă cu renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar termenul-limită este sfârșitul lunii mai. Ministrul Marcel Boloș a declarat că obiectivul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este să închidă etapa tehnică a renegocierii în zilele următoare, astfel încât, în luna iunie, Comisia Europeană să poată parcurge procedurile interne și să aprobe forma finală a planului până în iulie.

„Este ultima renegociere care se permite statelor membre. Mai apoi, totul se va axa pe implementare. Trebuie să ne mobilizăm acum, pentru că, începând cu 1 septembrie 2026, toate fondurile care nu sunt angajate se pierd”, a avertizat Boloș.

Renegocierea actuală are ca scop ajustarea planului la realitățile de pe teren: proiecte întârziate, jaloane neîndeplinite, riscuri de implementare. Comisia Europeană a cerut autorităților române informații suplimentare și justificări clare pentru fiecare modificare propusă, iar discuțiile cu experții tehnici s-au intensificat în ultimele săptămâni.

Obiectivele renegocierii: absorbție maximă și păstrarea surselor de finanțare

Potrivit ministrului, principalele direcții urmărite sunt:

• Maximizarea absorbției componentei de grant (13,1 miliarde euro)

• Păstrarea integrală a împrumutului contractat prin CE (14,9 miliarde euro)

• Adaptarea cererilor de plată la timpul rămas de implementare

Boloș a subliniat că împrumuturile din PNRR sunt esențiale pentru România, întrucât sunt contractate în condiții foarte avantajoase prin Comisia Europeană. Proiectele vizate includ autostrăzi (ex. A7), linii feroviare (ex. Arad–Timișoara–Caransebeș), electrificări (ex. Episcopia Bihor–Cluj-Napoca), spitale și campusuri educaționale.

„Este o sursă ieftină de finanțare, iar România nu își permite să renunțe la ea. De aceea, renegocierea nu este despre ce scoatem din plan, ci despre cum păstrăm tot ce este fezabil și mutăm restul în alte surse”, a spus ministrul.

Plan pentru restructurarea cererilor de plată

Conform noului calendar gândit de MIPE, România va depune:

• Cererea de plată 4 (5,7 miliarde euro) în iulie 2025

• Alte două cereri, în toamnă și vara lui 2026

Obiectivul este ca până la finalul programului, țara să încaseze integral cele 18 miliarde euro rămase. Însă acest lucru depinde de validarea jaloanelor, de funcționarea Guvernului și de colaborarea cu Parlamentul pentru reformele restante (fiscalitate, pensii speciale, coduri legislative).

Riscurile unui eșec: fonduri pierdute, investiții blocate

Dacă renegocierea nu se finalizează la timp sau dacă cererea de plată 4 nu este depusă la termen, România riscă să piardă o parte importantă din fondurile care i-au fost alocate. Termenele sunt rigide, iar calendarul european nu lasă loc pentru improvizații.

„Această perioadă de finanțare nu se va mai întoarce. Dacă nu absorbim acum cele 28 de miliarde euro din PNRR, România va rămâne fără o sursă majoră de dezvoltare”, a conchis Boloș.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.