Prețul de referință al gazelor din România, aliniat la piața europeană

Statul schimbă regulile pentru gazele din România. Noua formulă de calcul a redevențelor aduce piața europeană în joc

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon a modificat metodologia de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România, un indicator-cheie folosit la calculul redevențelor plătite de producători către stat.

Schimbarea vine prin Ordinul nr. 114/2026, publicat în Monitorul Oficial, și marchează o aliniere mai clară la dinamica pieței europene de gaze.

Cum se schimbă formula de calcul

Potrivit noilor reguli, prețul de referință nu mai este stabilit pe baze rigide, ci va fi calculat lunar, în funcție de tranzacțiile reale de pe hub-ul european CEGH din Austria.

Formula ia în calcul mai mulți indicatori relevanți: prețurile de pe piața europeană, volumele tranzacționate, cursul valutar leu/euro și puterea calorifică a gazelor extrase în România.

Această schimbare aduce România mai aproape de mecanismele de piață din Uniunea Europeană și reduce diferențele dintre prețurile interne și cele externe.

Miza reală: redevențele petroliere

Deși ordinul pare unul tehnic, impactul său este major, deoarece prețul de referință stă la baza calculului redevențelor plătite de companii precum OMV Petrom sau Romgaz.

Cu cât acest preț este mai mare, cu atât cresc și veniturile statului din exploatarea resurselor naturale.

Ordinul introduce însă și o măsură temporară importantă. Pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, redevențele vor fi calculate folosind un preț fix de 110 lei/MWh.

Această decizie oferă predictibilitate producătorilor, într-un context regional volatil, dar poate avea efecte diferite asupra bugetului de stat, în funcție de evoluția reală a pieței.

Dacă prețurile europene vor depăși acest nivel, statul ar putea încasa mai puțin decât în mod normal. În schimb, dacă piața scade, bugetul ar putea fi protejat.

Legătura directă cu piața europeană

Noua metodologie consolidează legătura dintre piața locală și cea europeană, într-un moment în care gazele devin tot mai dependente de evoluțiile regionale și globale.

Această aliniere este relevantă inclusiv în contextul tensiunilor geopolitice și al volatilității crescute a prețurilor la energie.

Ce înseamnă pentru piață și consumatori

Pentru companii, modificarea aduce un mix de predictibilitate pe termen scurt și expunere mai mare la fluctuațiile externe pe termen lung.

Pentru stat, veniturile din redevențe devin mai sensibile la evoluțiile pieței internaționale.

Pentru consumatori, impactul este indirect, dar real: schimbările în sistemul de taxare pot influența investițiile în producție și, implicit, oferta de gaze pe termen mediu.

Prin această modificare, România face un pas suplimentar către integrarea completă în piața europeană a gazelor, unde prețurile sunt dictate de tranzacții reale și nu de formule administrative.

Rămâne de văzut dacă această schimbare va aduce venituri mai mari la buget sau va expune statul la noi riscuri într-un context energetic tot mai instabil.