România exportă masiv energie, dar prețurile au devenit negative la prânz. Paradoxul zilei pe piața electrică
România a înregistrat pe 5 aprilie 2026 un dezechilibru interesant în sistemul energetic: producția de energie a depășit semnificativ consumul, ceea ce a dus la exporturi consistente, dar și la apariția unor prețuri negative în anumite intervale orare.
Producția depășește consumul: România exportă energie
La ora 16:43, producția totală de energie era de aproximativ 4.679 MW, în timp ce consumul se situa la doar 3.500 MW. Diferența a fost exportată, rezultând un sold negativ de circa -1.178 MW, ceea ce confirmă statutul de exportator net în acel moment.
Fluxurile de energie arată exporturi semnificative către mai multe direcții, inclusiv Bulgaria, Serbia și Ungaria.
Nuclearul și hidro domină mixul energetic
Structura producției arată un echilibru între sursele principale:
- Nuclear: aproximativ 28% (circa 1.323 MW)
- Hidro: aproape 28% (circa 1.304 MW)
- Fotovoltaic: peste 14%
- Hidrocarburi și cărbune: împreună peste 20%
Eolianul a avut o contribuție aproape nesemnificativă, de sub 1%, ceea ce explică parțial dezechilibrul din sistem.
Prețuri negative în mijlocul zilei
Datele din piața spot arată un fenomen tot mai frecvent: prețuri negative în orele de prânz.
În intervalele 9–16, prețurile au coborât sub zero, atingând chiar -254 lei/MWh. Acest lucru indică un exces de energie în sistem, în special din surse regenerabile, care nu poate fi absorbit integral de consumul intern.
În schimb, seara, odată cu creșterea consumului și scăderea producției solare, prețurile au explodat, depășind 600 lei/MWh în intervalele 20–22.
Un sistem tot mai volatil
Ziua de 5 aprilie confirmă volatilitatea tot mai accentuată a pieței de energie: surplus puternic în timpul zilei și presiune pe prețuri seara.
Această dinamică reflectă creșterea ponderii energiei regenerabile, în special fotovoltaice, dar și lipsa unor capacități suficiente de stocare sau flexibilitate în consum.
Deși România exportă energie în astfel de momente, acest lucru nu este suficient pentru a stabiliza complet piața. Capacitatea de interconectare este limitată, iar surplusul intern continuă să apese prețurile în jos.
În paralel, în orele de vârf, sistemul devine dependent de surse mai scumpe, ceea ce explică saltul brusc al prețurilor.
Un semnal pentru viitorul sistemului energetic
Situația evidențiază nevoia urgentă de investiții în stocare, flexibilitate și management al consumului, pentru a evita pierderile generate de prețuri negative și pentru a stabiliza piața.
România intră astfel într-o nouă etapă energetică, în care problema nu mai este doar producția, ci echilibrarea eficientă a sistemului.
Taguri: energie, preț electricitate, România