Paradox pe piața energiei: România plătește ca să exporte

whatsapp-image-2025-01-31-at-15-22-50_77859500
Transelectrica
România a fost exportator net de energie pe 5 aprilie 2026, cu producție de peste 4.600 MW și prețuri negative în orele de prânz.

România exportă masiv energie, dar prețurile au devenit negative la prânz. Paradoxul zilei pe piața electrică

România a înregistrat pe 5 aprilie 2026 un dezechilibru interesant în sistemul energetic: producția de energie a depășit semnificativ consumul, ceea ce a dus la exporturi consistente, dar și la apariția unor prețuri negative în anumite intervale orare.

Producția depășește consumul: România exportă energie

La ora 16:43, producția totală de energie era de aproximativ 4.679 MW, în timp ce consumul se situa la doar 3.500 MW. Diferența a fost exportată, rezultând un sold negativ de circa -1.178 MW, ceea ce confirmă statutul de exportator net în acel moment.

Fluxurile de energie arată exporturi semnificative către mai multe direcții, inclusiv Bulgaria, Serbia și Ungaria.

Nuclearul și hidro domină mixul energetic

Structura producției arată un echilibru între sursele principale:

  • Nuclear: aproximativ 28% (circa 1.323 MW)
  • Hidro: aproape 28% (circa 1.304 MW)
  • Fotovoltaic: peste 14%
  • Hidrocarburi și cărbune: împreună peste 20%

Eolianul a avut o contribuție aproape nesemnificativă, de sub 1%, ceea ce explică parțial dezechilibrul din sistem.

Prețuri negative în mijlocul zilei

Datele din piața spot arată un fenomen tot mai frecvent: prețuri negative în orele de prânz.

În intervalele 9–16, prețurile au coborât sub zero, atingând chiar -254 lei/MWh. Acest lucru indică un exces de energie în sistem, în special din surse regenerabile, care nu poate fi absorbit integral de consumul intern.

În schimb, seara, odată cu creșterea consumului și scăderea producției solare, prețurile au explodat, depășind 600 lei/MWh în intervalele 20–22.

Un sistem tot mai volatil

Ziua de 5 aprilie confirmă volatilitatea tot mai accentuată a pieței de energie: surplus puternic în timpul zilei și presiune pe prețuri seara.

Această dinamică reflectă creșterea ponderii energiei regenerabile, în special fotovoltaice, dar și lipsa unor capacități suficiente de stocare sau flexibilitate în consum.

Deși România exportă energie în astfel de momente, acest lucru nu este suficient pentru a stabiliza complet piața. Capacitatea de interconectare este limitată, iar surplusul intern continuă să apese prețurile în jos.

În paralel, în orele de vârf, sistemul devine dependent de surse mai scumpe, ceea ce explică saltul brusc al prețurilor.

Un semnal pentru viitorul sistemului energetic

Situația evidențiază nevoia urgentă de investiții în stocare, flexibilitate și management al consumului, pentru a evita pierderile generate de prețuri negative și pentru a stabiliza piața.

România intră astfel într-o nouă etapă energetică, în care problema nu mai este doar producția, ci echilibrarea eficientă a sistemului.

Taguri: energie, preț electricitate, România

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close