Ministerul Finanțelor, abandonat de bănci?

Băncile nu au participat marţi la sesiunea de oferte necompetitive aferentă licitaţiei de luni, când Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat 307 milioane de lei, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

MF a împrumutat, luni, 307 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 164 luni, la un randament mediu de 8% pe an.

Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 300 de milioane de lei, iar băncile au subscris 436,8 milioane de lei.

Marţi era programată o licitaţie suplimentară prin care statul intenţiona să atragă încă 45 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna august 2022, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de cinci miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 585 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 5,585 miliarde de lei, este cu 1,335 miliarde de lei peste cea din iulie, de 4,25 miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. 

Citește și: Mugur Isărescu, despre creșterea ROBOR: Băncile au cam sărit calul

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a vorbit despre creșterea ROBOR din ultima perioadă.

"De regulă între rata de politică monetă și ROBOR există o corelație, ROBOR-ul se mișcă în apropierea ratei de politică monetară și este acest interval al ratei de politici,1% mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Națională și 1% peste rata de politică monetară este rata lombard cu care se acordă credite de ultima instanță și overnight. ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două, pentru că aici se pot finanța și băncile și așa mai departe.

De mai bine de 4-5 luni, s-a decuplat ROBOR-ul, ca să mă exprim pe înțelesul dumneavoastră... Băncile au cam sărit calul! ROBOR s-a dus mai sus decât rata de politică monetară. Pentru a înțelege de ce s-a întâmplat e nevoie de 2 lucruri.

1. Acestea sunt dobânzi de piațăși piețele au tendința aceasta să suprareacționeze, așa funcționează peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză de tensiune. Găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme, și pe piețele valutare se întâmplă acest lucru și pe piețele monetare cu dobânzile, și la bursa de valori. Sunt lucruri normale.

A fost clar, tendința băncilor și a traderilor, acelor care acționează pe piața monetară la termen, să privească pesimist viitorul.

Al 2-lea motiv, nu e vorba de dobânzile overnight, o săptămână, o lună, nu! E vorba despre dobânzi la 3 luni, la 6  luni, așa au văzut băncile viitorul, inflație mai mare, foarte greu de stăvilit și înconsecință acesta este ROBOR la 3 luni, 6 luni. Citește mai mult AICI