"De regulă între rata de politică monetă și ROBOR există o corelație, ROBOR-ul se mișcă în apropierea ratei de politică monetară și este acest interval al ratei de politici,1% mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Națională și 1% peste rata de politică monetară este rata lombard cu care se acordă credite de ultima instanță și overnight. ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două, pentru că aici se pot finanța și băncile și așa mai departe.

De mai bine de 4-5 luni, s-a decuplat ROBOR-ul, ca să mă exprim pe înțelesul dumneavoastră... Băncile au cam sărit calul! ROBOR s-a dus mai sus decât rata de politică monetară. Pentru a înțelege de ce s-a întâmplat e nevoie de 2 lucruri.

1. Acestea sunt dobânzi de piațăși piețele au tendința aceasta să suprareacționeze, așa funcționează peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză de tensiune. Găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme, și pe piețele valutare se întâmplă acest lucru și pe piețele monetare cu dobânzile, și la bursa de valori. Sunt lucruri normale.

A fost clar, tendința băncilor și a traderilor, acelor care acționează pe piața monetară la termen, să privească pesimist viitorul.

Al 2-lea motiv, nu e vorba de dobânzile overnight, o săptămână, o lună, nu! E vorba despre dobânzi la 3 luni, la 6 luni, așa au văzut băncile viitorul, inflație mai mare, foarte greu de stăvilit și înconsecință acesta este ROBOR la 3 luni, 6 luni.

Și avem discuții despre ROBOR, trebuie să recunosc că condițiile de lichiditate, probabil că au împins băncile să iasă dintr-o anumită limită, să sară calul cu ROBOR-ul. ", a explicat Mugur Isărescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.