Prin această modificare se urmăreşte acordarea posibilităţii soţului supravieţuitor care este beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii de a putea să beneficieze şi de o pensie, dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii şi nebugetat.

În expunerea de motive a propunerii de modificare a Legii 263 din 16 decembrie 2010  se spune că dacă în prezent soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit această situaţie.

Modificarea prevede exceptarea de la aplicarea acestei prevederi pentru situaţia în care soţul supravieţuitor beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, care deţine o pensie de urmaş, dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii şi nebugetat, astfel încât să poată beneficia de ambele pensii, cea din urmă neavând niciun fel de influenţă asupra bugetului public de pensii sau de asigurări sociale, fiind o contribuţie suplimentară a persoanei la un alt sistem de asigurări sociale.

În prezent, în România funcţionează mai multe case de pensii neintegrate în sistemul public de pensii, care au buget propriu rezultat în urma contribuţiilor plătite de persoanele care decid că doresc să cotizeze separat de sistemul public de pensii.

Este dreptul legal al urmaşilor acestor persoane care cotizează pe parcursul vieţii la mai multe case de pensii, ca în momentul în care decedează titularii, soţii supravieţuitori să beneficieze de pensiile de urmaş, separat de cele din sistemul public, având în vedere contribuţiile şi bugetele distincte faţă de cele publice.

Nu este legal ca urmaşilor celor care decedează şi contribuie la bugetele unor case de pensii neintegrate în sistemul public, cu buget propriu, să li se suspende dreptul la pensie beneficiarului unei pensii din sistemul public de pensii, dacă acesta din urmă, optează pentru o altă pensie, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii şi bugetat. 

În situaţia expusă mai sus se află numeroase persoane, cele mai multe fiind soţiile supravieţuitoare ale pastorilor, care au pensii foarte mici, care au contribuit la Casa de Pensii şi Ajutorare a Cultului Creştin Penticostal, neintregrată în sistemul public de pensii, cu buget propriu. Deci, este legal şi moral, ca soţul supravieţuitor să aibă dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii la împlinirea vârstei standard de pensionare, neţinând cont dacă la momentul acordării pensiei de urmaş, supravieţuitorul beneficiază de pensie din sistemul public.

Pensia nu este un venit ci o creanţă, conform soluţiilor date de CEDO. Pensia este un drept câştigat, conform Convenţiei pentru drepturile omului. Protocolul 1, Art. 6, deci este normal ca de acest drept să poată beneficia mai departe cei îndreptăţiţi, respective urmaşii. Mai mult decât atât, pensia constituie un drept patrimonial, conform Convenţiei pentru drepturile omului. 

Citește și: Pensii speciale. Intențiile, anunțate de Ministerul Muncii

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.