Arabia Saudită încearcă fără succes să readucă Kazahstanul în linie cu cotele de producție impuse de alianța OPEC+, însă calculele economice și contextul geopolitic par să joace în favoarea Astanăi. Deși Riadul își dorește restabilirea disciplinei în cadrul grupului, strategiile sale clasice — creșterea deliberată a producției pentru a forța scăderea prețurilor — par să nu mai funcționeze în acest caz. Kazahstanul, al cărui buget depinde major de exporturile de petrol, are toate motivele să continue să pompeze.

Arabia Saudită crește producția, dar Kazahstanul nu cedează

În ultimele două luni, opt dintre principalii membri OPEC+ au crescut producția cu 411.000 de barili pe zi, anticipând că scăderea rezultată a prețului petrolului va forța membrii indisciplinați să reducă livrările. Brent a atins recent un minim al ultimilor patru ani, puțin peste 60 de dolari pe baril, iar prețurile au scăzut cu 15% în acest an.

Cu toate acestea, Kazahstanul continuă să încalce cotele, motivat de două aspecte esențiale: nevoia de venituri bugetare și negocierile în curs cu giganții internaționali ai petrolului privind viitoarele investiții.

Producție în creștere și pierderi minime, chiar și cu prețuri mai mici

Kazahstanul mizează pe extinderea gigantului petrolier Tengiz, un proiect în valoare de 48 de miliarde de dolari, care va genera în 2025 o creștere a producției cu aproximativ 300.000 de barili pe zi față de 2024. În acest ritm, producția medie anuală a țării va ajunge la 1,8 milioane de barili pe zi.

Chiar și în scenariul în care prețul Brent se menține la 60 de dolari până la finalul anului, impactul asupra veniturilor ar fi de doar -4% față de anul trecut. Dacă scade până la 50 de dolari, veniturile ar scădea cu 12% — un nivel suportabil pentru bugetul kazah, mai ales că țara a beneficiat de prețuri ridicate în primul trimestru, când Brent a fost în jur de 75 de dolari pe baril.

Contracte pe termen lung cu „Big Oil”

Un alt motiv pentru care Kazahstanul nu cedează presiunilor saudite este relația cu marile companii petroliere internaționale: Chevron, ExxonMobil, Shell, TotalEnergies și ENI. Acestea controlează cele trei mega-proiecte petroliere ale țării — Tengiz, Karachaganak și Kashagan — și au investit zeci de miliarde de dolari în dezvoltarea lor.

Forțarea companiilor să reducă producția acum ar putea compromite negocierile pentru prelungirea contractelor, care expiră între 2033 și 2041. Astana are interesul să păstreze climatul investițional favorabil, nu să-l saboteze prin impunerea unor reduceri contrare intereselor investitorilor.

Kazahstanul mimează cooperarea, dar merge înainte

Oficial, Kazahstanul continuă să își exprime sprijinul pentru OPEC+, dar în realitate produce peste cotă. Situația de fațadă convine ambelor părți pentru moment: Riadul evită o confruntare deschisă, iar Astanaua își menține stabilitatea economică.

Pentru Arabia Saudită, o continuare a scăderii agresive a prețurilor ar însemna sacrificii serioase bugetare. Regatul înregistra deja o creștere a datoriei înainte ca Brentul să scadă sub 65 de dolari. Dacă ar merge prea departe, și-ar sabota propriile finanțe fără garanția că va aduce Kazahstanul „la ordine”.

Concluzie: De data aceasta, chiar e diferit

Istoria a arătat că Arabia Saudită reușește, de obicei, să-i aducă pe membrii OPEC+ la respectarea cotelor. Dar în cazul Kazahstanului, calculele economice, miza investițiilor occidentale și contextul geopolitic transformă această „răzmeriță” într-o mișcare strategică bine fundamentată. Pentru Riad, acest joc de influență s-ar putea încheia cu un eșec rar.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.