Inflația din România se oprește la 9,9%. ING avertizează: greul nu a trecut

oameni-pe-strada_92370900
Oameni pe strada / Foto: Freepik
Inflația din România a rămas la 9,9% în septembrie, sub așteptările pieței, datorită ieftinirii alimentelor de sezon și a gazelor, însă serviciile continuă să mențină presiunea pe prețuri, arată analiza ING Bank.

Inflația, blocată la 9,9%: efectele alimentelor de sezon și scăderii gazelor

Inflația anuală a rămas la 9,9% în septembrie, potrivit analizei ING Bank, care notează că România a reușit să evite revenirea peste pragul de două cifre, în ciuda aplicării integrale a noilor cote de TVA și accize. Alimentele de sezon, în special legumele și fructele proaspete – cu accent pe cartofi – au exercitat o presiune ușor dezinflaționistă, compensând scumpirile din servicii.

În sectorul non-alimentar, evoluțiile au fost moderate, iar prețul gazelor a scăzut cu 2% față de luna anterioară, contribuind la temperarea presiunilor generale. În schimb, serviciile rămân cel mai persistent motor al inflației, cu majorări în domeniile ospitalității, reparațiilor și divertismentului, unde cererea rămâne ridicată.

Creșterea salariilor sub 5% – semn de frânare economică

ING atrage atenția că ritmul de creștere a salariilor a coborât la 4,4% anual, cel mai redus nivel din ultimii ani, semnalând o cerere internă tot mai slabă. Scăderea vânzărilor cu amănuntul din august confirmă tendința de frânare a consumului, devenind principalul factor care ține în frâu inflația.

Citește și: FMI taie drastic prognoza de creștere a economiei României

„Fundamental, încetinirea consumului și temperarea salariilor rămân cele mai importante forțe dezinflaționiste”, se arată în raportul băncii. În opinia analiștilor ING, această evoluție va continua să reducă treptat presiunile asupra prețurilor în lunile următoare, chiar dacă efectul va fi vizibil doar pe termen mediu.

Prognoza: 9,6% la final de 2025, 4,5% în 2026

Banca își menține scenariul de bază potrivit căruia inflația va coborî la 9,6% până în decembrie 2025, urmând să ajungă la 4,5% spre sfârșitul anului 2026. Până atunci, economia va continua să se confrunte cu un nivel ridicat al prețurilor, iar efectele măsurilor fiscale recente se vor estompa abia în vara anului viitor.

În octombrie, ING nu exclude o creștere marginală peste 10%, însă se așteaptă ca inflația să rămână, în medie, sub acest prag. Printre factorii care pot susține o evoluție mai favorabilă se află temperarea cotațiilor la petrol și stabilitatea producției agricole, deși impactul acesteia din urmă este considerat secundar.

Perspective de politică monetară: prima reducere de dobândă în mai 2026

În lipsa unor noi șocuri inflaționiste, BNR este așteptată să mențină neschimbată dobânda-cheie pentru o perioadă îndelungată, concentrându-se tot mai mult pe riscurile de scădere a creșterii economice.
ING anticipează prima reducere a ratei dobânzii în mai 2026, urmată de o relaxare cumulată de 100 de puncte de bază până la finalul anului.

„În acest moment, riscurile pentru creșterea economică sunt orientate în jos, cel puțin până când ciclul investițional alimentat de fondurile PNRR va începe să livreze rezultate concrete”, concluzionează analiza.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close