400 de milioane de barili de petrol, puși pe piață de statele membre IEA
IEA propune eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice de petrol
11 Martie 2026
Șeful AIE avertizează: interdicțiile la export și stocarea de petrol pot agrava criza energetică provocată de conflictul din Orientul Mijlociu.
Avertisment global: nu mai blocați exporturile de petrol. Criza energetică riscă să scape de sub control
Țările din întreaga lume sunt îndemnate să evite restricțiile la exportul de petrol și combustibili, în plină criză energetică declanșată de războiul dintre SUA, Israel și Iran. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, avertizează că astfel de măsuri ar putea agrava semnificativ dezechilibrele din piață, mai ales dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată.
„Cel mai prost moment pentru restricții”
Fatih Birol a transmis un apel ferm către guverne: să nu impună interdicții sau limitări ale exporturilor de combustibili. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar afecta nu doar piețele interne, ci și partenerii comerciali și aliații.
Avertismentul vine în contextul în care unele state au început deja să limiteze exporturile. China a interzis livrările de benzină, motorină și combustibil pentru aviație, iar India a introdus taxe suplimentare pentru exporturi.
Birol a atras atenția că, dacă marile economii asiatice își mențin restricțiile, impactul asupra piețelor regionale va fi „dramatic”. În paralel, și Statele Unite se confruntă cu presiuni interne, pe fondul creșterii prețului benzinei peste 4 dolari pe galon și al riscului de penurie de combustibil pentru aviație în California.
Deși au existat speculații privind o eventuală interdicție la exporturi, autoritățile americane au exclus, până acum, doar restricțiile asupra exportului de petrol brut.
Țările încep să facă stocuri, în ciuda apelurilor AIE
În ciuda eforturilor coordonate ale AIE de a stabiliza piața prin eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice, unele state au început să își majoreze stocurile.
Potrivit datelor recente, stocurile de petrol din SUA au crescut cu 5% față de anul trecut, iar China ar putea ajunge la rezerve de aproximativ 1,3 miliarde de barili, cu aproape 120 de milioane mai mult decât anterior.
Birol a criticat această tendință, considerând că „nu este momentul” pentru acumularea de rezerve suplimentare, deoarece afectează eforturile globale de stabilizare.
Impactul crizei este resimțit cel mai puternic în Asia, unde unele state au început să raționalizeze combustibilul și să reducă programul de lucru.
În Europa, situația este, deocamdată, sub control, fără penurii fizice de motorină sau combustibil pentru aviație. Totuși, oficialii avertizează că situația se poate deteriora rapid dacă perturbările din Orientul Mijlociu continuă.
Strâmtoarea Ormuz, punctul critic al crizei
Unul dintre cele mai mari riscuri rămâne blocarea Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global. Potrivit AIE, dacă această rută nu este redeschisă, pierderile de aprovizionare din aprilie ar putea fi duble față de cele din martie.
În plus, infrastructura energetică din regiune a fost grav afectată: 72 de obiective au fost avariate, dintre care o treime sunt în stare critică.
Schimbări majore în sistemul energetic global
Criza actuală ar putea remodela sistemul energetic global, la fel cum s-a întâmplat după șocurile petroliere din anii ’70 sau după invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Fatih Birol anticipează o relansare a energiei nucleare, o accelerare a tranziției către vehicule electrice și energii regenerabile, dar și o posibilă revenire la utilizarea cărbunelui în unele regiuni.
În același timp, industria gazelor naturale va trebui să își refacă credibilitatea, după două crize majore în mai puțin de patru ani.
