Cseke taie posturi și schimbă regulile: poliția locală redusă, permis suspendat pentru amenzi neplătite
24 Februarie 2026
Piesa centrală într-un proiect internațional de fuziune nucleară, este gata de asamblare în sudul Franței, relatează Reuters.
Cel mai puternic magnet din lume, piesă centrală într-un proiect internațional de fuziune nucleară, este gata de asamblare în sudul Franței, marcând o etapă crucială în efortul global de a obține energie curată din reacții de fuziune.
Proiectul ITER (Reactorul Termonuclear Experimental Internațional), sprijinit de peste 30 de țări, inclusiv SUA, China, Japonia, Rusia și Uniunea Europeană, a anunțat miercuri seară că a fost finalizat și testat ultimul element-cheie al sistemului său magnetic – solenoidul central – construit în Statele Unite.
Magnetul va crea o „cușcă invizibilă” capabilă să mențină particulele de plasmă la temperaturi extreme, de peste 150 de milioane de grade Celsius, pentru a permite reacțiile de fuziune – același proces care alimentează Soarele.
„Este ca sticla pentru vin: poate că vinul e mai important, dar ai nevoie de sticlă ca să-l păstrezi”, a explicat directorul general al ITER, Pietro Barabaschi.
Deși solenoidul central trebuia finalizat încă din 2021, proiectul s-a confruntat cu întârzieri semnificative. „Să fii în întârziere cu patru ani după un deceniu de muncă arată cât de dificil e acest proiect”, a comentat profesorul Charles Seife de la Universitatea din New York.
Cu toate acestea, Barabaschi afirmă că perioada critică a fost depășită, iar lucrările avansează acum într-un ritm fără precedent. ITER urmează să înceapă generarea de plasmă în 2033.
Proiectul reprezintă și o dovadă că, în ciuda tensiunilor geopolitice, cooperarea internațională rămâne posibilă: „Există o coeziune foarte puternică între parteneri. Nu am văzut niciun semn că cineva ar vrea să se retragă”, a adăugat Barabaschi.
Între timp, interesul pentru fuziunea nucleară crește, iar numeroase start-up-uri private promit reactoare comerciale în mai puțin de un deceniu. Barabaschi rămâne însă rezervat: „Știm deja că fuziunea e posibilă. Întrebarea este dacă va fi rentabilă. Sincer, cred că va dura mai mult de una sau două decenii.”
