Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a declarat joi că instituţia financiară se aşteaptă ca, pe termen scurt, cererile pentru sprijin financiar din partea FMI să crească cu 20 până la 50 de miliarde de dolari, ca urmare a consecinţelor războiului din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.
Într-un discurs ţinut înainte de reuniunile FMI şi Băncii Mondiale de săptămâna viitoare, Georgieva a declarat că războiul a determinat Fondul să îşi reducă previziunile de creştere globală.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat marţi un armistiţiu de două săptămâni cu Iranul, dar bombardamentul continuu al Libanului de către Israel ameninţă să deraieze discuţiile pentru a crea o pace permanentă.
"Chiar şi în cel mai bun caz, nu va exista o revenire clară şi curată la status quo anterior", a spus Georgieva. De exemplu, complexul Ras Laffan din Qatar, care produce 93% din totalul gazelor lichefiate din Golf, a fost închis din 2 martie şi ar putea dura între trei şi cinci ani până când va reveni la capacitate maximă.
"Adevărul este că nu ştim cu adevărat ce ne rezervă viitorul pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz sau pentru redresarea traficului aerian regional. Ceea ce ştim este că creşterea va fi mai lentă - chiar dacă noua pace este durabilă", a spus directorul FMI.
