Gazprombank, banca centrală a tranzacțiilor de gaze naturale ale Rusiei, a devenit un punct-cheie al strategiei energetice și geopolitice după ce SUA a impus sancțiuni luna trecută.

Decizia președintelui Vladimir Putin de a renunța la cerința ca cumpărătorii străini să folosească exclusiv Gazprombank aduce o oarecare flexibilitate, însă problemele logistice și juridice rămân complexe. Discuțiile actuale vizează posibilitatea utilizării unei filiale a Gazprombank din Luxemburg sau găsirea unor canale alternative pentru procesarea plăților.

Deși dependența Europei de gazul rusesc a scăzut semnificativ, Rusia continuă să asigure aproape 15% din necesarul de gaze naturale și GNL al blocului. Între timp, Norvegia și SUA au devenit principalii furnizori ai Europei, cu cote de 30% și, respectiv, 19%.

State precum Ungaria și Slovacia se confruntă cu vulnerabilități majore în acest context. Ungaria a cerut SUA o derogare de la sancțiuni, pentru a-și securiza aprovizionarea energetică. Pe de altă parte, Turcia negociază cu oficialii ruși și caută la rândul său o excepție de la sancțiuni pentru a putea continua să folosească Gazprombank în tranzacțiile energetice.

Sancțiunile OFAC (Office of Foreign Assets Control) împotriva Gazprombank, anunțate luna trecută, au fost descrise de Departamentul Trezoreriei SUA ca „un pas major în limitarea utilizării de către Rusia a sistemului financiar internațional pentru a susține războiul împotriva Ucrainei”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.