O întrebare care este pusă din ce în ce mai des în ultima perioadă este de ce unele vaccinuri protejează mai multe în timp ce altele protejează mai puțin timp.

"Durata protecției conferite de un vaccin depinde de agentul infecțios vizat și de modul în care acesta interacționează cu sistemul imunitar", explică Olivier Lambotte, profesor de imunologie la Universitatea Paris-Saclay și la Spitalul Bicêtre.

Vaccinarea stimulează mai mult sau mai puțin producția de celule imunitare cheie: limfocitele T (LT) și limfocitele B (LB). LT distrug direct celulele infectate de virus. Odată activate, acestea păstrează o memorie pentru a preveni atacurile viitoare ale agentului patogen, lucru care uneori se poate întâmpla pe tot parcursul vieții.

COVID-19. Ce se întâmplă când vaccinul pătrunde în organism

Pe de altă parte, "vaccinurile care vizează infecțiile cauzate de o substanță bacteriană (difterie, tetanos etc.) activează în mod preponderent imunitatea umorală", spune imunobiologul. Cu alte cuvinte, LB se află la originea anticorpilor care atacă direct bacteriile.

Deoarece durata de viață a acestora nu depășește câteva decenii, vaccinul își pierde efectul protector. În sfârșit, "vaccinurile împotriva virusurilor care suferă multe mutații - cum ar fi virusurile gripale - au, de asemenea, o perioadă limitată de eficacitate, deoarece TL nu vor putea recunoaște variantele care apar ulterior", adaugă cercetătorul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.