"Acesta este un pas înapoi serios în lupta împotriva corupţiei în Ucraina. Această decizie slăbeşte impactul întregii legislaţii anticorupţie, inclusiv a Tribunalului anticorupţie, care urma să analizeze mai multe cazuri de îmbogăţire ilicită", se arată într-o declaraţie comună a G7 şi Băncii Mondiale.

Adoptată în 2015, o lege prevedea o pedeapsă de până la zece ani de închisoare pentru responsabilii din puterea centrală sau locală care dispun de bunuri importante şi care nu pot dovedi că le-au dobândit în mod legal. Această lege a fost votată atunci la presiunile occidentalilor, care solicitau adoptarea legii pentru continuarea ajutorului financiar.

Însă, la finele lunii februarie, Curtea Constituţională a Ucrainei a apreciat că acest articol din Codul penal care pedepseşte dobândirea ilicită a averii nu respectă legea fundamentală, întrucât încalcă principiul prezumţiei de nevinovăţie, obligând suspectul, nu procuratura, sa dovedească legalitatea averii sale şi astfel încalcă dreptul la un proces echitabil şi la egalitatea părţilor.

Citește și: Șeful Interpolului, suspectat în China de fapte de corupție

"Îmbogăţirea ilicită nu este o infracţiune nouă. În 2010 erau peste 40 de ţări care pedepseau dobândirea ilicită a averii iar de atunci încoace şi alte jurisdicţii au inclus această infracţiune în codul lor penal. Tribunalele din întreaga lume recunosc că incriminarea îmbogăţirii ilicite este un instrument puternic în lupta împotriva corupţiei, care respectă în acelaşi timp prezumţia de nevinovăţie", se mai arată în comunicatul G7 şi Băncii Mondiale.

În 2018, Ucraina a urcat până pe poziţia 120 din 180 într-un clasament al percepţiei corupţiei întocmit de ONG-ul Transparency International, faţă de locul 142 în 2014, însă rămâne mult în urma ţărilor vecine din UE.