Organizaţia recomandă Guvernului să reducă cheltuielile bugetare prin restrângerea şi eficientizarea aparatului de stat, să crească gradul de colectare a taxelor şi impozitelor şi să eficientizeze colectarea acestora prin combaterea economiei subterane şi a muncii nedeclarate. Totodată, autorităţile ar trebui să taxeze profiturile făcute de firme în diverse domenii pe seama consumatorilor (taxarea generatorilor de inflaţie), să taxeze repatrierea profiturilor sau pensiile speciale.

Pe de altă parte, Consiliul Naţional al IMM-urilor susţine că întreprinderile mari (cum sunt companiile din domeniile farmaceutic, energetic şi petrolier care în perioada Covid şi în contextul actual al conflictului ruso-ucrainean au înregistrat mari creşteri ale veniturilor) ar trebui să contribuie mai mult la bugetul de stat, raportat la nivelul profitului şi cifrei de afaceri, în comparaţie cu IMM-urile (care au avut cel mai mult de suferit ca urmare a măsurilor Covid-19 şi a creşterii de preţuri în domeniul energetic şi al combustibililor), printr-o "taxă de solidaritate".

"Dat fiind contextul pozitiv de care beneficiază în acest moment companiile mari din domeniile enunţate mai sus, considerăm că acestea ar trebui să-şi asume în mod voluntar achitarea acestei taxe sau să creeze un fond special la care să contribuie şi din care să fie finanţate investiţii în învăţământ şi în domeniul sanitar (ex. construcţia de spitale, renovarea de şcoli etc.)", se arată în comunicatul CNIPMMR.

În aceste condiţii, patronatul consideră că majorarea accizelor şi a TVA la unele produse va duce la creşterea preţurilor, generând astfel costuri suplimentare pentru populaţie, în timp ce reducerea plafoanelor la PFA (norma de venit) va genera o migrare a PFA-urilor din domeniul IT către microîntreprinderi iar impozitul colectat de stat va fi mai mic decât norma de venit.

De asemenea, potrivit sursei citate, reducerea plafonului veniturilor obţinute în anul precedent, de la un milion de euro la 500.000 euro pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor nu va aduce un venit semnificativ la bugetul de stat pentru că aproximativ 8.000 de microîntreprinderi vor trece la plata impozitului pe profit.

În aceste condiţii, Consiliul IMM-urilor precizează că niciuna din aceste măsuri nu duce la reducerea presiunii inflaţioniste asupra cetăţenilor.

"Cu excepţia măsurilor ce privesc TVA şi accizele, toate celelalte sunt măsuri fără fundamentare fiscală şi economică pe termen mediu şi lung. Având în vedere cele menţionate, aşteptările IMM-urilor din partea Guvernului sunt: asigurarea predictibilităţii sistemului fiscal, prin anunţarea măsurilor noi cu cel puţin 6 luni înainte de aplicarea lor; creşterea investiţiilor publice; susţinerea afacerilor existente prin asigurarea de grant-uri de investiţii pentru IMM-uri; stimularea păstrării locurilor de muncă şi crearea de noi locuri de muncă prin stabilirea salariului minim în anul 2023 la valoarea de 3.000 lei şi limitarea contribuţiilor la nivelul salariului minim din 2022; stimularea investiţiilor în mediul privat prin recunoaşterea de 50% cost la achiziţie şi restul de 50% în perioada de amortizare (metoda accelerată); subvenţionarea dobânzii la credite pentru investiţii în utilaje productive; modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în concordanţă cu noile realităţi: realizarea de investiţii în sistemul de irigaţii, acordarea de grant-uri pentru IMM-uri şi susţinerea constituirii depozitelor regionale)", se mai arată în comunicat. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.