Consecințele conflictului se vor resimți mai ales începând cu a doua jumătate a anului și vor continua să se manifeste chiar și după 2023, arată compania de consultanță.

La mai bine de două luni de la începutul războiului din Ucraina, pe 24 februarie, perspectivele unei soluționări rapide a războiului par tot mai puțin probabile. Pe măsură ce sancțiunile împotriva Rusiei continuă să se acumuleze, o revenire la situația de dinainte de război pare iluzorie, chiar și în cazul încheierii timpurii a conflictului.

Riscul politic, care a crescut semnificativ la nivel global odată cu debutul pandemiei, este exacerbat de creșterea prețurilor la alimente și energie.

Nicio regiune nu va fi cu adevărat scutită de consecințele economice ale acestui război, iar după șocurile succesive din 2020, percepția rămâne aceeași: lumea s-a schimbat și nimic nu va mai fi la fel.

Europa, în tensiune

Rolurile importante ale Rusiei și Ucrainei în producția multor mărfuri, împreună cu temerile de întrerupere a aprovizionării au condus la o creștere a prețurilor, ceea ce a generat o scădere a venitului disponibil în gospodării și, prin urmare, a consumului. Volatilitatea și incertitudinea vor afecta, de asemenea, foarte mult deciziile companiilor de a investi, întrucât situația lor financiară este probabil să se deterioreze semnificativ, costurile de producție urmând să crească.

Citeşte şi: Portul Constanţa, providenţial pentru Ucraina. Poartă de ieşire pentru cerealele din ţara vecină

Pe lângă economiile Europei Centrale și de Est, care au legături economice importante cu Rusia, țările din Europa de Vest sunt cele mai expuse din cauza dependenței lor puternice de combustibilii fosili ruși. Germania și Italia, ale căror economii sunt cele mai dependente de gazul rusesc, vor fi puternic afectate (un impact negativ de 1,6 pp asupra creșterii PIB-ului). Impactul va fi probabil mai slab, dar totuși semnificativ în restul Europei.

Efectele inflaționiste împing Fed să acționeze mai devreme decât se aștepta

Dincolo de Atlantic, impactul asupra creșterii va fi mai modest din cauza comerțului și a expunerii financiare limitate cu Rusia și Ucraina. Cu toate acestea, în Statele Unite, rata globală a inflației a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 41 de ani, determinată de prețurile ridicate la alimente și energie. Excluzând aceste articole, creșterea lunară a prețurilor s-a moderat, dar rămâne cu mult peste ținta de 2% a Rezervei Federale SUA, ceea ce a determinat Fed să acționeze mai devreme decât se aștepta.

După o primă majorare a ratei fondurilor Fed în martie, majoritatea membrilor Comitetului de politică monetară și-au exprimat sprijinul pentru instaurarea unei rate „neutre” până la sfârșitul anului 2022, estimată între 2 și 3%. Acesta ar fi unul dintre cele mai agresive cicluri de înăsprire din anii 1990 în prezent și ar ajuta la moderarea creșterii economice americane, de unde revizuirea descendentă a prognozei de creștere a PIB-ului SUA pentru 2022 la 2,7%.

Nicio regiune nu va fi scutită de inflația importată și de întreruperile lanțurilor de aprovizionare

Africa, cu un estimat de efect negativ global net de 0,5 puncte procentuale, este un exemplu perfect al modului în care situația actuală afectează economiile emergente, odată cu intensificarea presiunilor inflaționiste și începutul înăspririi politicii Fed, cu impact asupra fluxurilor de capital.

Nici Asia nu va fi ferită de consecințele războiului, pe lângă încetinirea economică din China cauzată de varianta Omicron. Un conflict prelungit în Europa sau o nouă escaladare va avea un impact negativ net estimat de 0,5 puncte asupra creșterii PIB în 2022.

America Latină este o altă regiune vulnerabilă la înăsprirea politicii Fed, dar ar trebui să beneficieze de pe urma creșterii prețurilor mărfurilor. Efectul net al războiului în regiune – pe care îl estimăm la -0,1 puncte procentuale – este încă incert și este posibil să nu fie resimțit pe deplin în viitorul apropiat, citează Mediafax.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News