Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, 18 decembrie 2025, o ordonanță de urgență care modifică Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, stabilind un cadru juridic clar pentru exploatarea capacității disponibile de fibră optică din rețeaua națională de transport al energiei electrice. Măsura vizează infrastructura administrată de Transelectrica și este justificată de riscuri de securitate națională, atacuri cibernetice, context geopolitic tensionat și obligațiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ce este, de fapt, fibra optică din rețeaua electrică a României

Potrivit notei de fundamentare, rețeaua de fibră optică nu reprezintă o infrastructură separată, ci este integrată în liniile electrice aeriene de înaltă tensiune (220 kV și 400 kV), fiind parte a conductorului de protecție compozit de tip OPGW. Această soluție tehnică are un rol dublu: protecția liniilor electrice și transmiterea de date.

Rețeaua are o lungime de aproximativ 5.800 de kilometri și conectează stațiile electrice majore, hidrocentrale, termocentrale și centrele de dispecerizare ale Sistemului Electroenergetic Național. Prin această infrastructură sunt asigurate comunicațiile critice necesare funcționării în siguranță a sistemului energetic, inclusiv monitorizarea în timp real și controlul fluxurilor de energie.

De ce a fost nevoie de ordonanță de urgență

Guvernul arată că, deși fibra optică este esențială pentru funcționarea sistemului energetic, o parte din capacitatea acesteia este excedentară și poate fi utilizată pentru transmisii de date și servicii de comunicații electronice. Problema majoră a fost lipsa unui regim juridic clar, întrucât fibra optică nu este evidențiată distinct ca bun public în contractul de concesiune și nici în contabilitatea statului.

În același timp, infrastructura de fibră optică este considerată infrastructură critică de importanță strategică, iar riscurile asociate securității cibernetice au crescut semnificativ în contextul geopolitic actual. Documentele guvernamentale invocă explicit riscul unor atacuri informatice ca parte a unor operațiuni militare sau hibride, care ar putea afecta atât comunicațiile, cât și funcționarea Sistemului Electroenergetic Național.

Citește și: ANRE a dat drumul la licențe. Ce se schimbă în energie

Ce schimbă concret OUG adoptată pe 18 decembrie

Ordonanța introduce, pentru prima dată, definiții clare în Legea 123/2012. Este definită „rețeaua de fibră optică” ca ansamblul de cabluri prin care se realizează transmisii de date, precum și „capacitatea disponibilă de transport pe rețeaua de fibră optică”, adică segmentul de fibre neutilizat din rețeaua electrică de transport, care poate fi exploatat pentru servicii de comunicații, cu respectarea legislației în vigoare.

Un principiu-cheie introdus de ordonanță este prioritatea absolută a utilizării fibrei optice pentru funcționarea sistemului energetic. Transelectrica, în calitate de operator de transport și sistem, va utiliza rețeaua cu prioritate pentru monitorizare, control și transmiterea informațiilor necesare stabilității Sistemului Electroenergetic Național.

Doar capacitatea disponibilă poate fi valorificată economic, prin concesionare sau subconcesionare, inclusiv prin filialele operatorului, cum este Teletrans SA, fără a afecta serviciul de transport al energiei electrice.

Acces limitat și condiții stricte pentru terți

Un element sensibil al ordonanței este condiționarea accesului terților la această infrastructură. Exploatarea capacității de fibră optică de către entități care nu fac parte din sistemul național de apărare este permisă doar dacă acestea sunt autorizate conform Legii nr. 163/2021, act normativ care reglementează infrastructurile informatice și condițiile de implementare a rețelelor 5G.

Guvernul motivează această restricție prin necesitatea prevenirii oricărui risc care ar putea afecta independența și securitatea fluxurilor de date, într-un context în care soluțiile de piață nu pot garanta singure protecția infrastructurilor critice ale statului.

Redevență pentru stat și rolul Ministerului Economiei

OUG stabilește și cadrul financiar al exploatării acestei infrastructuri. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului devine autoritatea contractantă pentru concesionarea rețelei de fibră optică. Redevența anuală datorată statului este stabilită la 0,4% din veniturile brute obținute din transportul de date și informații prin fibră optică, dar nu mai puțin de 50.000 de lei pe an. Sumele vor fi încasate la bugetul de stat.

Presiunea PNRR și termenul-limită din 2026

Caracterul de urgență al ordonanței este justificat și de obligațiile asumate prin PNRR. Transelectrica are termen până la 31 martie 2026 pentru operaționalizarea unui centru de date modern, finanțat prin Componenta RePowerEU, subinvestiția privind optimizarea rețelei de comunicații.

Guvernul avertizează că lipsa unui cadru legal clar ar fi pus în pericol implementarea acestei investiții, cu riscul pierderii fondurilor europene și al menținerii unor vulnerabilități majore în zona comunicațiilor critice.

Ce înseamnă, pe scurt, această ordonanță

Prin OUG adoptată pe 18 decembrie 2025, Executivul consolidează controlul statului asupra unei infrastructuri strategice, aflate la intersecția dintre energie, digitalizare și securitate națională. Măsura deschide calea valorificării economice a capacității excedentare de fibră optică, dar în condiții stricte, cu prioritate pentru interesul public, funcționarea sistemului energetic și protecția comunicațiilor esențiale ale statului român.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.