Autoritățile salvează 56 de ha de pădure din Fondul Forestier Naţional de la Certej

03 dec 2018 / 15:23

Activiştii de mediu din cadrul Mining Watch România avertizează asupra faptului că, dacă proiectul minier aurifer al companiei Deva Gold, va merge mai departe, 165 de hectare de pădure ar dispărea pentru totdeauna. 

În acest context, reprezentanţii organizaţiei anunţă că Ministerul Apelor şi Pădurilor (MAP) a oprit procedura de scoatere a celor 56 de hectare de pădure din Fondul Forestier Naţional, în urma campaniilor făcute de societatea civilă şi de comunitatea locală.

"Defrişarea pădurii, care echivalează ca suprafaţă cu 113 terenuri de fotbal, face parte din planul companiei miniere Deva Gold de a construi mina de aur cu cianuri de la Certej. Mining Watch avertizează că, dacă proiectul ar merge mai departe, 165 de hectare de pădure ar dispărea pentru totdeauna. Prevenirea tăierii pădurii de la Certej este o victorie a societăţii civile şi a comunităţii locale care au participat la consultarea publică organizată de minister. În cadrul acesteia, au fost trimise peste 4.500 de opinii, sugestii şi comentarii care au făcut imposibilă continuarea, în condiţii de legalitate, a procedurii prevăzute de Codul Silvic. Deva Gold are nevoie urgent de aceste terenuri împădurite. Ele sunt singura locaţie posibilă pentru amplasarea iazurilor de decantare cu cianuri, după cum arată studiile de fezabilitate. Pentru construirea lor, însă, compania trebuie să obţină dreptul de folosire a terenului şi să taie pădurea", se menţionează într-un comunicat al Mining Watch România.

Potrivit sursei citate, Deva Gold a omis să notifice autorităţile despre litigiul privind suprafaţa pădurii. 'Aceasta nu este prima ilegalitate comisă de operatorul minier. Nu mai devreme de 2014, Deva Gold a început organizarea de şantier în lipsa unei autorizaţii de construcţie ilegală. De altfel, aceasta a şi fost anulată de instanţă. Suspendarea procedurii de defrişare e o lovitură grea dată companiei miniere. În acelaşi timp, Deva Gold primeşte într-un mod suspect noi licenţe de explorare. În prezent, deţine 8 astfel de perimetre învecinate pe care le tratează ca proiecte individuale evitând astfel, cu complicitatea statului român, evaluarea cumulată a impactului de mediu pentru un proiect mamut', a declarat Roxana Pencea, din partea Mining Watch România.

Pădurea are un istoric funciar complicat şi a aparţinut înainte de naţionalizare Obştei Agricole Măcrişul, formă asociativă similară composesoratelor. În prezent, Obştea are pe rolul Judecătoriei Deva un proces prin care cere restituirea pădurilor. Acest lucru, potrivit Codului Silvic, duce la blocarea oricărei proceduri legale de defrişare.

"Mai mult, o investigaţie jurnalistică a arătat modul abuziv prin care pădurea a ajuns să fie concesionată către compania minieră. În primăvara acestui an, DNA Alba a început urmărirea penală pentru infracţiunea de abuz în serviciu, identificată în transferul de proprietate a pădurii din domeniul statului în domeniul primăriei. La doar o lună de la obţinerea titlului de proprietate, Primăria Certeju de Sus a concesionat pădurile către Deva Gold pentru 20 de ani", scriu reprezentanţii organizaţiei de mediu.

La jumătatea lunii noiembrie a acestui an, activiştii de mediu, membrii comunităţii Declic şi Mining Watch România, au protestat în faţa Ministerului Apelor şi Pădurilor (MAP) faţă de defrişarea a peste 56 de hectare din pădurea de la Certej pentru a se face loc unor iazuri de decantare cu cianuri.

Protestatarii au predat la minister o contestaţie faţă de proiectul de Hotărâre de Guvern, prin care se doreşte aprobarea defrişării celor 56 de hectare de pădure, în beneficiul Deva Gold. Contestaţia a fost însoţită de 22.000 de semnături ale petiţiei împotriva defrişării.

Cei prezenţi în faţa ministerului de resort au afişat pe parcursul protestului o drujbă poleită cu aur, obiect ce a fost predat reprezentanţilor Ministerului Apelor şi Pădurilor. Drujba de aur a fost oferită simbolic Adrianei Petcu, secretar de stat în ministerul de resort. Activiştii de mediu au prezentat oficialului argumentele împotriva aprobării Hotărârii de Guvern pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului de peste 56 de hectare. Potrivit acestora, în urma discuţiei, Petcu a declarat că ministerul va organiza o dezbatere publică pentru Hotărârea de Guvern.

Cu o săptămână înainte de acţiunea activiştilor de mediu, Ministerul Apelor şi Pădurilor preciza, într-un comunicat de presă, că Deva Gold S.A. a depus la minister, cu numărul de înregistrare 6357/12.04.2018, documentaţia în baza căreia este solicitată emiterea aprobării de scoatere definitivă din fondul forestier naţional a unui teren în suprafaţă de 56,1579 hectare, în vederea realizării obiectivului "Exploatarea minereurilor auro-argintifere din Perimetrul Certej".

Hotărârea de Guvern prevede că terenul în suprafaţă de 56,1579 hectare, solicitat pentru a fi scos din fondul forestier naţional, este proprietatea S.C. Deva Gold S.A., în administrarea Direcţiei Silvice Hunedoara prin Ocolul silvic Simeria, precum şi că scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a respectivului teren se face cu compensare echivalentă cu terenuri în suprafaţă de 168,6241 hectare care, de asemenea, sunt proprietatea Deva Gold.

"Cheltuielile pentru efectuarea lucrărilor de împădurire pe suprafaţa de 168,6241 ha sunt în sarcina S.C. Deva Gold S.A. S.C. Deva Gold S.A. a achitat în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, aflat în administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional în valoare de 6.491.378,20 lei cu ordinul de plată nr. 980/23.07.2018", menţiona Ministerul Apelor şi Pădurilor, în comunicatul de presă.

Pădurea de la Certej adăposteşte pâlcuri de tei cu arţar, considerate de Uniunea Europeană prioritare pentru conservare. Tot în acel loc îşi au casa păsări protejate prin situl Natura 2000 - Munţii Metaliferi.

Proiectul minier Certej este deţinut de către Deva Gold S.A., o companie joint venture între Eldorado Gold (80%) şi firma de stat Minvest Deva (~20%). 

ve majore pentru lupta pe care o ducem împreună împotriva schimbărilor climatice, în săptămânile ce urmează, la Katowice, tot împreună, vom stabili care sunt măsurile concrete pe care comunitatea internaţională trebuie să le adopte. Anul viitor, pe perioada exercitării preşedinţiei Consiliului UE, ţara noastră va fi port-drapelul luptei împotriva schimbărilor climatice, la nivel european. Devine tot mai clar că trebuie să ne străduim să realizăm echilibrul între nevoile comunităţilor şi nevoia de a trăi pe o planetă sănătoasă. Aceasta înseamnă implementarea unor măsuri clare şi eforturi egale în cele două direcţii: atât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cât şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice', a declarat Gavrilescu.

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, transmis luni AGERPRES, viceprim-ministrul şi ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, conduce delegaţia României la deschiderea oficială a lucrărilor celei de-a 24-a Conferinţe a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) privind schimbările climatice - COP24, organizată la Katowice.

Din delegaţia României fac parte ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Polonia, ES Ovidiu Dranga, experţi din cadrul Ministerului Mediului şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe.

"Miza acestei conferinţe este ca statele lumii să avanseze în angajamentul politic fără precedent decis la Paris şi semnat la New York şi să stabilească măsurile prin care obiectivele acordului vor fi atinse. În cadrul negocierilor, ţara noastră se raliază poziţiei Uniunii Europene, care susţine adoptarea măsurilor pentru îndeplinirea ţintelor ambiţioase asumate la momentul semnării Acordului de la Paris. România are o strategie de combatere a schimbărilor climatice pentru o economie cu emisii scăzute de carbon, iar politicile şi acţiunile legate de schimbările climatice sunt interconectate şi menite să asigure dezvoltarea durabilă", se arată în comunicatul citat.

Printre punctele-cheie ale Acordului de la Paris se află: operaţionalizarea obiectivului pe termen lung de a limita creşterea temperaturii medii globale sub două grade Celsius, o viziune de transformare care să permită dezvoltarea de economii cu emisii reduse de carbon, în contextul unei dezvoltări durabile şi de eradicare a sărăciei, un ciclu de revizuire a angajamentelor la fiecare 5 ani care asigură ambiţia şi durabilitatea acordului, respectiv un proces de evaluare la nivel global al progresului înregistrat în atingerea obiectivelor asumate.

De asemenea, prevederi importante se referă la responsabilităţi clare de monitorizare şi raportare, dar şi un angajament al statelor dezvoltate de a mobiliza surse de finanţare pentru statele în curs de dezvoltare, transferul de tehnologie şi creşterea capacităţii acestor state de a se adapta la schimbarea climei. 

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.7621
Diferența 0.0005
Ieri 4.7616
USD
Azi 4.2658
Diferența 0.0206
Ieri 4.2452
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 19-05-2019
EUR flag1 EUR = 4.7621 RON
USD flag1 USD = 4.2658 RON
GBP flag1 GBP = 5.4436 RON
CHF flag1 CHF = 4.2197 RON
AUD flag1 AUD = 2.9340 RON
DKK flag1 DKK = 0.6377 RON
CAD flag1 CAD = 3.1616 RON
HUF flag1 HUF = 0.0146 RON
JPY flag1 JPY = 0.0389 RON
NOK flag1 NOK = 0.4865 RON
SEK flag1 SEK = 0.4421 RON
XAU flag1 XAU = 176.2890 RON
Monede Crypto
1 BTC = 34140.18RON
1 ETH = 1091.92RON
1 LTC = 403.80RON
1 XRP = 1.74RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.36% p.a.
ROBOR:
3 luni: 3.28%
6 luni: 3.38%
12 luni: 3.54%
EURIBOR:
3 luni: -0.3100%
6 luni: -0.2300%
12 luni: -0.1120%
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 8223.72 0.14%
BET-BK 1565.32 0.23%
BET-FI 35985.58 0.39%
BET-NG 716.22 0.25%
BET-TR 12283.30 0.14%
BET-XT 745.53 0.17%
BET-XT-TR 1128.49 0.16%
BETPlus 1229.21 0.14%
RTL 17139.19 0.08%

Opinii

Guvernatorul BNR spune ce e greu într-un an electoral

Isărescu despre salarii: Excesul poate face mai mult rău decât bine

Creşterea economică a României poate...

A fost prezentată și starea autostrăzilor
Valoarea proiectelor depășește 11 miliarde de lei

Magistrala 5 de metrou. Anunț important pentru bucureșteni

Magistrala 5 de metrou Eroilor-Drumul...

Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia
Sicilia, Italia

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2019 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
business.n-nxt.84