România știe câtă lână produce dar îi pierde urma când ajunge în economie

România a raportat în 2024 o producție de peste 25.600 de tone de lână, cu aproape 15% mai mare decât în urmă cu un deceniu. Cu toate acestea, statul nu deține date care să arate câtă lână este comercializată, predată centrelor de colectare, procesată în țară sau rămasă nevalorificată, potrivit unui răspuns transmis de Institutul Național de Statistică la solicitarea DCBusiness.

Datele privind comerțul exterior arată că, în același an, România a exportat aproximativ 5.106 tone de lână brută, în valoare de numai 1,96 milioane de euro. Valoarea medie declarată la export a fost de aproximativ 38 de eurocenți pentru un kilogram.

Comparația arată dimensiunea golului de informații: producția declarată a fost de 25.622 de tone, în timp ce exporturile de lână brută au fost echivalente cu aproximativ 20% din această cantitate. INS nu poate preciza din datele pe care le deține cum a fost valorificată diferența de peste 20.500 de tone.

Diferența nu înseamnă automat că întreaga cantitate a fost abandonată sau distrusă. Lâna poate fi vândută pe piața internă, stocată, procesată, utilizată în gospodării sau poate circula în afara sistemelor statistice. Problema este că autoritățile nu dispun de date pentru a separa aceste situații.

INS înregistrează „cantitatea declarată”

DCBusiness a întrebat INS dacă instituția colectează date privind cantitatea de lână comercializată, predată centrelor de colectare, procesată în România, exportată sau rămasă nevalorificată.

Răspunsul instituției a fost direct: „Nu deținem date.”

INS a mai precizat că valoarea producției din baza sa de date reprezintă „cantitatea declarată”. Instituția nu măsoară astfel, prin indicatorul privind producția, cantitatea efectiv colectată sau ajunsă pe piață.

Totodată, la jumătatea lunii iulie 2026, România nu dispune încă de datele oficiale privind producția de lână din anul 2025. Acestea ar urma să fie publicate la sfârșitul lunii august 2026, a mai transmis INS.

Producția de lână a crescut cu aproape 15% în zece ani

Seria INS arată că producția declarată de lână nu a scăzut în ultimul deceniu, ci a crescut de la 22.343 de tone în 2015 la 25.622 de tone în 2024.

În 2016 au fost raportate 22.277 de tone, iar în 2017 producția a ajuns la 22.401 tone. Creșterea a continuat în 2018, până la 23.459 de tone, și în 2019, când au fost declarate 23.824 de tone.

În 2020, producția a coborât la 23.289 de tone, după care a revenit la 23.453 de tone în 2021 și la 24.191 de tone în 2022.

Maximul perioadei analizate a fost atins în 2023, când România a raportat 25.638 de tone de lână. În 2024, producția a scăzut nesemnificativ, cu numai 16 tone, până la 25.622 de tone.

Față de 2015, creșterea a fost de 3.279 de tone, respectiv aproximativ 14,7%.

Datele INS pentru perioada 2015-2024 sunt:

2015: 22.343 de tone;

2016: 22.277 de tone;

2017: 22.401 tone;

2018: 23.459 de tone;

2019: 23.824 de tone;

2020: 23.289 de tone;

2021: 23.453 de tone;

2022: 24.191 de tone;

2023: 25.638 de tone;

2024: 25.622 de tone.

Vestul și centrul țării, cele mai mari producții

În 2024, cele mai mari cantități au fost raportate în Regiunea Centru, cu 5.112 tone, și în Regiunea Vest, cu 4.730 de tone.

Regiunea Nord-Vest a produs 4.375 de tone, Sud-Est a raportat 3.902 tone, iar Nord-Est 3.491 de tone.

În Regiunea Sud-Muntenia au fost declarate 2.560 de tone, în Sud-Vest Oltenia 1.429 de tone, iar în București-Ilfov numai 23 de tone.

La nivel județean, Aradul a avut cea mai mare producție, cu 1.636 de tone. Au urmat Timiș, cu 1.357 de tone, Caraș-Severin, cu 1.284 de tone, și Alba, cu 1.274 de tone.

Peste 1.000 de tone au mai fost raportate în Brașov, cu 1.072 de tone, Cluj, cu 1.034 de tone, și Bihor, cu 1.029 de tone.

Sibiul a produs 983 de tone, Mureșul 958 de tone, iar Tulcea 954 de tone.

Exporturile au oscilat puternic

Datele de comerț exterior transmise de INS arată că România a exportat, în 2020, aproape 7.000 de tone de lână necardată și nepieptănată, încadrată la codul vamal 5101.

Cantitatea a crescut în 2021 la 8.727 de tone, după care a coborât la 5.869 de tone în 2022 și la 4.287 de tone în 2023.

În 2024, exporturile au revenit la 5.106 tone, iar în 2025 au urcat la 6.893 de tone. Pentru 2025, datele privind comerțul exterior sunt provizorii.

În primele patru luni din 2026, România a exportat 1.570 de tone de lână brută.

Cantitățile și valorile raportate de INS au fost:

În 2020, exporturile au însumat 6.995 de tone, cu o valoare de 2,58 milioane de euro. În 2021 au fost exportate 8.727 de tone, în valoare de 2,72 milioane de euro.

În 2022, cantitatea a scăzut la 5.869 de tone, pentru care au fost încasate 2,22 milioane de euro, iar în 2023 exporturile au coborât la 4.287 de tone și 1,47 milioane de euro.

În 2024, România a exportat 5.106 tone de lână brută, în valoare de 1,96 milioane de euro. În 2025, cantitatea a ajuns la 6.893 de tone, iar valoarea la 2,42 milioane de euro.

În perioada ianuarie-aprilie 2026 au fost exportate 1.570 de tone, în valoare de aproximativ 531.000 de euro.

Între 31 și 38 de eurocenți pentru un kilogram

Valoarea medie a exporturilor de lână brută a rămas foarte redusă în întreaga perioadă analizată.

În 2020, valoarea medie declarată a fost de aproximativ 0,37 euro pentru un kilogram. În 2021 a coborât la 0,31 euro pe kilogram, iar în 2022 a revenit la aproximativ 0,38 euro.

În 2023, valoarea medie a fost de 0,34 euro pe kilogram, iar în 2024 de aproximativ 0,38 euro pe kilogram.

Pentru 2025 rezultă o valoare medie de aproximativ 0,35 euro pe kilogram, iar în primele patru luni din 2026 de aproximativ 0,34 euro pe kilogram.

Aceste valori sunt calculate pe baza cantităților și valorilor vamale raportate și nu reprezintă în mod obligatoriu prețul primit de crescătorii de animale.

Aproape 45% din cantitate, dar numai 1,4% din valoarea exporturilor

Diferența dintre exportul de materie primă și cel de produse prelucrate este vizibilă în datele aferente capitolului vamal 51.

Capitolul cuprinde, pe lângă lâna brută, păr de animale, deșeuri de lână, fire și țesături. În 2024, România a exportat în total 11.408 tone de mărfuri încadrate în acest capitol, cu o valoare de 138,35 milioane de euro.

Lâna necardată și nepieptănată a reprezentat aproape 45% din întreaga cantitate exportată în cadrul capitolului 51, dar numai aproximativ 1,4% din valoarea exporturilor.

Astfel, cele 5.106 tone de lână brută au adus mai puțin de două milioane de euro, în timp ce firele, țesăturile și celelalte produse din capitol au generat cea mai mare parte a valorii de peste 138 de milioane de euro.

Datele nu demonstrează că produsele prelucrate exportate au fost fabricate exclusiv din lână românească. Ele arată însă diferența majoră de valoare dintre materia primă și produsele cu un grad superior de prelucrare.

Turcia cumpără aproape două treimi din lâna exportată

Principala destinație a lânii brute românești este Turcia.

În 2024, către Turcia au fost exportate 3.293 de tone, aproximativ 64,5% din întreaga cantitate. Valoarea acestor livrări a fost de aproximativ 958.000 de euro.

China a primit aproape 1.080 de tone, în valoare de aproximativ 690.000 de euro. Exporturile către Regatul Unit au fost de 262 de tone, cele către India de 261 de tone, iar cele către Germania de 208 tone.

Cantități mai mici au ajuns în Austria și Thailanda.

Concentrarea s-a menținut și în 2025. Turcia a cumpărat 4.348 de tone, reprezentând aproximativ 63% din exporturile de lână brută ale României.

Italia a primit 912 tone, India 907 tone, China 469 de tone și Germania 181 de tone. Exporturi mai mici au fost înregistrate către Regatul Unit și Ungaria.

În primele patru luni din 2026, aproximativ 1.060 dintre cele 1.570 de tone exportate au avut ca destinație Turcia. Ponderea acestei piețe a urcat astfel la aproximativ 67,5%.

Italia a primit în aceeași perioadă 322 de tone, Germania 134 de tone, Croația 46 de tone și Ungaria aproape opt tone.

Producția de lână nu este raportată la Eurostat

INS a precizat și că producția de lână nu este raportată către Eurostat.

„Nu se raportează la Eurostat producția de lână”, se arată în răspunsul transmis DCBusiness.

Aceasta înseamnă că indicatorul privind producția națională de lână nu intră, prin acest flux de raportare, într-o bază europeană standardizată care să permită comparații directe între România și celelalte state membre.

Datele privind comerțul exterior sunt disponibile separat, însă ele nu pot răspunde la întrebarea esențială privind traseul lânii produse în România.

Statul știe câtă lână declară crescătorii sau entitățile incluse în cercetarea statistică și știe câtă lână trece prin vamă. Între cele două momente rămâne însă o zonă statistică neacoperită: cantitatea vândută în țară, colectată, procesată, stocată sau rămasă fără cumpărător.