ANRE pune Transelectrica sub monitorizare. Investiții de peste două miliarde de euro pentru deblocarea rețelei
07 Septembrie 2026
România a înregistrat în iulie cea mai severă scădere a comerțului cu amănuntul din UE. Inflația poate majora însă valoarea încasărilor, chiar dacă volumul produselor cumpărate se reduce.
Românii au cumpărat în luna iulie 2026 cu 5,7% mai puține produse decât în aceeași lună a anului trecut, România înregistrând cel mai sever declin al comerțului cu amănuntul dintre statele Uniunii Europene pentru care există date.
Diferența față de restul Europei este considerabilă. În timp ce volumul vânzărilor a scăzut în România, comerțul cu amănuntul a crescut cu 1% în ansamblul Uniunii Europene și cu 0,6% în zona euro.
Datele publicate vineri de Eurostat arată că România nu se confruntă doar cu o fluctuație izolată. Volumul comerțului cu amănuntul este mai mic decât anul trecut în fiecare lună începând din februarie.
Scăderile anuale raportate de Eurostat au fost:
- februarie: minus 7,1%;
- martie: minus 2,6%;
- aprilie: minus 5,8%;
- mai: minus 4,4%;
- iunie: minus 6,9%;
- iulie: minus 5,7%.
România a rămas astfel pe minus timp de șase luni consecutive, într-o perioadă în care cele mai multe economii europene au continuat să înregistreze creșteri ale comerțului.
România, la capătul clasamentului european
În iulie, numai patru dintre statele membre pentru care Eurostat a avut date au raportat scăderi anuale ale volumului vânzărilor.
România s-a situat pe ultimul loc, cu minus 5,7%, fiind urmată la distanță de Germania, cu minus 2,5%, Italia, cu minus 1%, și Spania, cu minus 0,7%.
La polul opus s-au aflat Cipru, cu o creștere de 8,6%, Letonia, cu 7,1%, și Suedia, cu 6,4%.
Comparația este cu atât mai relevantă cu cât România a avut simultan și cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Rata anuală armonizată a inflației a fost de 8,2% în iulie, comparativ cu 3% la nivelul UE.
România se află, așadar, într-o combinație nefavorabilă: prețurile cresc mult mai repede decât media europeană, iar volumul produselor cumpărate de populație scade cel mai puternic.
De ce „volumul cifrei de afaceri” nu reprezintă banii încasați de magazine
Formularea utilizată de Institutul Național de Statistică — „volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul” — poate produce confuzie.
Indicatorul nu arată direct câți lei au intrat în casele de marcat. El este calculat la prețuri comparabile, tocmai pentru a elimina efectul scumpirilor și pentru a surprinde evoluția cantității de bunuri comercializate.
Încasările nominale ale magazinelor pot crește chiar dacă volumul vânzărilor scade. Un retailer poate vinde mai puține produse, dar la prețuri suficient de mari pentru ca valoarea totală a bonurilor să fie mai ridicată.
Un exemplu simplificat arată diferența. Dacă într-o perioadă se vând 100 de produse la un preț mediu de 100 de lei, încasarea este de 10.000 de lei. Dacă volumul scade ulterior cu 5,7%, dar prețul mediu crește cu 8,2%, magazinul va vinde aproximativ 94 de produse, însă poate încasa ușor peste 10.000 de lei.
Calculul este doar ilustrativ. Inflația generală nu poate fi aplicată mecanic volumului comerțului, deoarece structura bunurilor, ponderea fiecărei categorii, promoțiile și prețurile diferă. El arată însă de ce scăderea volumului nu trebuie prezentată automat drept o reducere identică a încasărilor în lei.
Același avertisment este necesar și când sunt analizate rezultatele financiare ale retailerilor. Veniturile unei rețele pot fi susținute de inflație, de deschiderea unor magazine noi sau de extinderea comerțului online, chiar dacă vânzările comparabile, în termeni reali, sunt slabe.
Carburanții, produsele nealimentare și alimentele au scăzut simultan
Datele INS oferă o imagine mai detaliată asupra celor trei componente principale ale comerțului.
Ca serie brută, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost în iulie cu 6,2% mai mic decât în iulie 2025. Scăderea a fost înregistrată în toate marile categorii:
- carburanți pentru autovehicule: minus 7%;
- produse nealimentare: minus 6,4%;
- alimente, băuturi și tutun: minus 5,4%.
Pe seria ajustată în funcție de numărul zilelor lucrătoare și de sezonalitate, declinul anual a fost de 6,1%. Produsele nealimentare au scăzut cu 6,7%, alimentele, băuturile și tutunul cu 5,8%, iar carburanții cu 4,4%.
Diferențele dintre cifrele INS și indicatorul Eurostat provin din metodele de ajustare și din modul în care sunt construite seriile statistice. Pentru comparația între țările UE trebuie utilizată seria Eurostat, iar pentru structura detaliată a comerțului românesc sunt relevante datele INS.
Scumpirile nu au fost egale pentru toate produsele
În iulie, rata anuală a inflației a fost de 8,2%, potrivit INS. Prețurile mărfurilor alimentare au crescut în medie cu 5,03%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 7,93%, iar tarifele serviciilor cu 13,67%.
Aceste creșteri nu pot fi comparate unu la unu cu reducerea volumului vânzărilor, dar arată presiunea suportată de gospodării. Chiar și acolo unde majorările de preț au încetinit, nivelul prețurilor a rămas mult peste cel din vara anului trecut.
Pentru alimente, situația este deosebit de relevantă. Volumul cumpărăturilor a scăzut cu 5,4% ca serie brută, în timp ce prețurile alimentelor au fost cu aproximativ 5% mai mari. O familie poate plăti astfel aproape aceeași sumă sau chiar mai mult, deși pleacă din magazin cu un coș mai mic.
În cazul carburanților, reducerea volumului poate reflecta atât scumpirea alimentărilor, cât și limitarea deplasărilor ori cumpărarea unor cantități mai mici la fiecare oprire la pompă.
La produsele nealimentare, reculul indică de regulă amânarea achizițiilor care nu sunt urgente: îmbrăcăminte, electrocasnice, mobilier, electronice sau produse pentru locuință.
Creșterea față de iunie nu schimbă tendința
Față de luna iunie, volumul comerțului cu amănuntul a crescut în România cu 0,8%, după ajustarea sezonieră. Evoluția este mai bună decât cea din UE, unde a fost raportată o scădere lunară de 0,4%.
Datele INS arată că, față de iunie, vânzările de carburanți au crescut cu 2,2%, iar cele de alimente, băuturi și tutun cu 0,9%. Produsele nealimentare au rămas însă pe minus, cu o scădere de 0,1%.
Revenirea lunară nu compensează pierderea acumulată față de anul trecut. În plus, datele Eurostat arată că volumul vânzărilor din România scăzuse cu 1,3% în iunie față de mai. Avansul de 0,8% din iulie recuperează numai o parte din acel recul.
Comerțul a scăzut cu aproape 6% de la începutul anului
În primele șapte luni ale anului, volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu 5,7% ca serie brută și cu 5,8% ca serie ajustată, comparativ cu perioada ianuarie–iulie 2025.
Pe seria brută, produsele nealimentare au avut cel mai mare declin, de 7,2%. Vânzările de carburanți au scăzut cu 4,5%, iar cele de alimente, băuturi și tutun cu 4,4%.
Pe seria ajustată, reculul a fost de 7,4% pentru produsele nealimentare, de 4,5% pentru alimente și de 2,9% pentru carburanți.
Datele confirmă că slăbirea consumului nu este limitată la un singur segment. Gospodăriile și-au redus atât cumpărăturile curente, cât și achizițiile de bunuri nealimentare și consumul de carburanți.
BNR confirmă că economia este trasă în jos de consum
În cel mai recent Raport asupra inflației, Banca Națională arată că slăbirea economiei a fost determinată, din perspectiva cererii, de contracția consumului privat.
Consumul populației și-a continuat evoluția nefavorabilă, în timp ce investițiile și exporturile au păstrat ritmuri pozitive, dar mai temperate.
Scăderea comerțului cu amănuntul este una dintre cele mai clare manifestări ale acestei ajustări. Inflația reduce puterea de cumpărare, creșterile salariale nu mai compensează integral scumpirile pentru toate categoriile de angajați, iar incertitudinea îi determină pe consumatori să amâne achizițiile care nu sunt obligatorii.
Pentru retaileri, problema nu este doar numărul mai mic de produse vândute. Reducerea volumelor poate afecta rulajul stocurilor, costurile logistice și profitabilitatea, mai ales atunci când companiile încearcă să păstreze clienții prin promoții și reduceri.