Problema ascunsă în noua Lege a salarizării privind reîncadrarea bugetarilor

Noua Lege a salarizării ar putea intra în vigoare înainte ca Guvernul să aprobe metodologia care trebuie să explice de ce o funcție publică este poziționată mai sus sau mai jos în grila salarială.

Potrivit proiectului, legea ar urma să se aplice de la 1 decembrie 2026, dată la care personalul bugetar trebuie reîncadrat pe noile funcții, grade profesionale și coeficienți. Metodologia de evaluare a funcțiilor și intervalele de punctaj corespunzătoare celor 12 grade salariale pot fi însă aprobate într-un termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare.

Astfel, reîncadrarea și stabilirea salariilor s-ar face imediat, în timp ce regulile detaliate prin care ar trebui justificată valoarea fiecărei funcții ar putea apărea abia după aproximativ șase luni.

Reîncadrarea începe la 1 decembrie 2026

Proiectul prevede că noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026.

Tot la această dată, instituțiile publice trebuie să reîncadreze personalul pe noile funcții, grade sau trepte profesionale și pe gradația corespunzătoare vechimii în muncă ori în specialitate.

În urma reîncadrării vor fi stabilite salariile de bază, soldele de funcție, salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare prevăzute de noua lege. În cazul în care funcția deținută în prezent nu mai apare în noile anexe, angajatul va fi încadrat pe una dintre funcțiile prevăzute în proiect, în funcție de atribuțiile și condițiile postului.

Proiectul confirmă separat că legea intră în vigoare la 1 decembrie 2026 și stabilește pentru decembrie 2026 și anul 2027 o valoare de referință de 4.100 de lei, utilizată la calcularea salariilor în funcție de coeficienții prevăzuți în grile.

Metodologia de evaluare poate veni după 180 de zile

Noua arhitectură salarială este construită pe o metodă analitică de evaluare a funcțiilor.

Fiecare funcție ar trebui evaluată în raport cu șapte criterii:

• cunoștințe și experiență;
• complexitatea, creativitatea și diversitatea activității;
• autonomia și impactul deciziilor;
• influența, coordonarea și supervizarea;
• relaționarea și cerințele de comunicare;
• condițiile de muncă;
• incompatibilitățile și regimurile speciale.

În urma evaluării, fiecare funcție ar trebui să primească un punctaj. Punctajul total determină încadrarea într-unul dintre cele 12 grade salariale și, implicit, poziția funcției în ierarhia de salarizare.

Cu toate acestea, metodologia concretă de evaluare și intervalele de punctaje pentru fiecare grad salarial nu sunt cuprinse integral în proiect. Acestea urmează să fie aprobate ulterior prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii și a Ministerului Finanțelor.

Termenul prevăzut este de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii, ceea ce înseamnă că metodologia ar putea apărea abia spre sfârșitul lunii mai 2027.

Întâi salariile, apoi justificarea ierarhiei

Succesiunea prevăzută de proiect ridică o problemă de fundamentare.

La 1 decembrie 2026, angajații ar urma să fie deja reîncadrați, iar salariile lor să fie calculate în funcție de coeficienții și gradele prevăzute în lege. Abia ulterior poate fi aprobată metodologia care stabilește cum se evaluează sarcinile unei funcții, cum se acordă punctajele și cum se justifică plasarea acesteia într-un anumit grad salarial.

Practic, proiectul introduce mai întâi rezultatul, respectiv poziționarea funcțiilor și nivelurile salariale, și permite aprobarea ulterioară a instrumentului tehnic care ar trebui să demonstreze de ce o funcție valorează mai mult sau mai puțin decât alta.

Metodologia va fi folosită și pentru eventualele ajustări ale poziției funcțiilor în grila salarială sau pentru introducerea unor funcții noi. Modificările rezultate în urma evaluării vor trebui ulterior aprobate prin modificarea legii și însoțite de calcularea impactului bugetar.

Această formulă poate însemna că grilele inițiale sunt adoptate pe baza evaluărilor realizate anterior redactării proiectului. Documentul nu prezintă însă, în corpul legii, punctajele detaliate și rezultatele evaluării pentru fiecare funcție, iar metodologia care ar permite verificarea acestora urmează să fie aprobată ulterior.

Apărarea și ordinea publică sunt exceptate

O excepție importantă privește personalul din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”.

Proiectul precizează că dispozițiile privind stabilirea punctajelor, metodologia de evaluare, revizuirea poziționării funcțiilor și coordonarea procesului de evaluare nu se aplică funcțiilor din anexa dedicată acestui sistem.

În această categorie intră militarii, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională.

Pentru militari și polițiști, limitele coeficienților sunt prevăzute în anexă, dar coeficientul concret pentru fiecare funcție urmează să fie stabilit prin hotărâre de Guvern, în funcție de instituție, structură și eșalonul la care se desfășoară activitatea.

Prin urmare, una dintre cele mai importante și mai numeroase familii ocupaționale din sistemul public nu va trece prin mecanismul analitic de punctare aplicabil celorlalte sectoare.

Fundamentul grilei poate fi contestat

Proiectul declară că urmărește salarii egale pentru muncă de valoare egală, transparență și o ierarhizare bazată pe complexitatea și importanța activității.

Aceste principii depind însă de existența unei evaluări verificabile și aplicate înainte de stabilirea ierarhiei salariale.

În forma actuală, funcțiile sunt deja distribuite în grade și primesc coeficienți prin anexele legii, în timp ce metodologia care ar trebui să fundamenteze această distribuire poate apărea la șase luni după reîncadrarea personalului.

Rămâne astfel întrebarea dacă evaluarea analitică reprezintă cu adevărat fundamentul grilei inițiale sau va deveni doar un instrument folosit ulterior pentru corectarea și modificarea unei ierarhii deja puse în aplicare.

Până la publicarea metodologiei, angajații și instituțiile nu vor putea verifica integral de ce două funcții au primit coeficienți diferiți și nici dacă toate familiile ocupaționale au fost evaluate după aceleași reguli.