Premieră. Fondurile de pensii intră în lupta pentru conducerea Hidroelectrica

Banii din Pilonul II intră în lupta pentru Hidroelectrica. Fondurile de pensii vor un cuvânt în conducerea companiei
Șapte fonduri de pensii private, care dețin împreună cel puțin 5% din capitalul Hidroelectrica, au făcut front comun pentru a obține o reprezentare mai puternică în conducerea celui mai mare producător de energie electrică din România.

Fondurile au notificat compania că intenționează să solicite aplicarea votului cumulativ la alegerea celor cinci membri ai viitorului Consiliu de Supraveghere. Mecanismul permite acționarilor minoritari să își concentreze voturile asupra unui singur candidat, în loc să le împartă între toate locurile disponibile.

Demersul a fost inițiat de patru fonduri de pensii administrate privat din Pilonul II și trei fonduri facultative din Pilonul III: NN, AZT Viitorul Tău, AZT Moderato, AZT Vivace, BCR, BCR Plus și Vital.

Notificarea a fost primită de Hidroelectrica în 6 noiembrie și publicată luni seara pe site-ul Bursei de Valori București.

Cum funcționează votul cumulativ

În sistemul obișnuit de vot, acționarul votează separat pentru fiecare loc din consiliu. Un acționar care controlează peste 50% din companie poate impune astfel toți membrii structurii de conducere.

Votul cumulativ modifică raportul de forțe. Numărul voturilor unui acționar se înmulțește cu numărul locurilor care trebuie ocupate, iar voturile rezultate pot fi acordate unui singur candidat sau împărțite între mai mulți.

În cazul Hidroelectrica sunt scoase la selecție cinci poziții în Consiliul de Supraveghere. Un acționar care deține 100 de acțiuni va avea, în principiu, 500 de voturi cumulate. El poate pune toate cele 500 de voturi pe un candidat sau le poate distribui.

Această metodă nu garantează automat fondurilor de pensii un loc în consiliu. Participația de cel puțin 5% declarată de cele șapte fonduri nu este suficientă singură pentru a impune cu certitudine un candidat. Fondurile ar avea nevoie de sprijinul altor acționari minoritari sau de o distribuire a voturilor care să le fie favorabilă.

Demersul le permite însă să negocieze și să încerce să adune în jurul unui candidat o parte mai mare din capitalul aflat la bursă.

Statul controlează peste 80% din companie

Statul român, prin Ministerul Energiei, deține 360.094.390 de acțiuni Hidroelectrica, reprezentând aproximativ 80,06% din capitalul social, conform datelor BVB. Restul de aproape 20% este deținut de investitori instituționali și persoane fizice.

Cu o asemenea participație, Ministerul Energiei controlează hotărârile Adunării Generale a Acționarilor. Aplicarea votului cumulativ ar putea crea însă o fereastră pentru intrarea în Consiliul de Supraveghere a unui candidat susținut de acționarii minoritari.

Nu a fost anunțat încă numele candidatului pe care fondurile de pensii l-ar putea susține. De asemenea, Ministerul Energiei nu a comunicat dacă va sprijini un reprezentant al acționarilor minoritari sau cum își va distribui voturile între candidați.

Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor a aprobat, la 23 octombrie, declanșarea procedurii de selecție pentru cinci membri ai Consiliului de Supraveghere. Notificarea fondurilor de pensii intervine astfel înainte ca noua structură să fie stabilită.

De ce contează pentru românii cu pensii private

Acțiunile Hidroelectrica cumpărate de fondurile de pensii sunt plătite din contribuțiile participanților la Pilonul II și Pilonul III. Randamentul companiei, politica de dividende, investițiile și calitatea conducerii pot influența valoarea activelor acumulate pentru pensie.

Administratorii fondurilor nu sunt simpli spectatori la bursă. Ei au obligația să urmărească modul în care sunt conduse companiile în care investesc banii participanților și să își exercite drepturile de acționar atunci când deciziile pot afecta valoarea investiției.

Un reprezentant al investitorilor instituționali în Consiliul de Supraveghere ar putea cere mai multă transparență privind proiectele de investiții, achizițiile, numirile din conducere, costurile și politica de dividende. Acesta nu ar reprezenta însă individual fiecare participant la fondurile de pensii și nici nu ar putea decide singur strategia companiei.

Consiliul de Supraveghere controlează activitatea Directoratului, numește și revocă membrii acestuia și urmărește administrarea companiei. Nu conduce operațional centralele, dar are o influență majoră asupra direcției strategice și asupra controlului exercitat asupra managementului.

O premieră cu miză mai mare decât un singur loc

Acțiunea comună a celor șapte fonduri arată că administratorii de pensii private încearcă să transforme participațiile bursiere în influență efectivă asupra guvernanței companiilor de stat.

Miza depășește Hidroelectrica. Dacă demersul reușește, același model ar putea fi folosit și la alte societăți listate în care statul este acționar majoritar, iar fondurile de pensii dețin participații importante.

Pentru cei care contribuie lunar la Pilonul II, disputa nu este una abstractă. Fondurile încearcă să obțină un loc la masa unde sunt supravegheate deciziile referitoare la una dintre cele mai valoroase investiții din portofoliile lor.