Militarii își pot plăti rata din compensația de chirie. Capcana care poate bloca dosarul

Militarii în activitate pot folosi compensația lunară pentru chirie pentru achitarea ratei unui credit ipotecar, însă situația devine complicată atunci când locuința este cumpărată în coproprietate cu un partener cu care militarul nu era căsătorit la data semnării contractului.

O decizie recent publicată a Înaltei Curți de Casație și Justiție arată că asemenea cazuri nu pot fi rezolvate automat, numai prin aplicarea unei reguli generale. Contează cota din locuință dobândită de militar, calitatea sa în contractul de credit și, mai ales, întinderea obligațiilor de plată pe care și le-a asumat.

ÎCCJ nu a decis însă că achiziția împreună cu un partener necăsătorit este întotdeauna acceptată și nici că este automat exclusă de la acordarea compensației.

Ce prevede legea pentru plata ratei

Potrivit Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cadrele militare care îndeplinesc condițiile pentru acordarea compensației lunare pentru chirie și contractează un credit ipotecar sau imobiliar pentru cumpărarea unei locuințe pot folosi această compensație pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rată.

Dreptul poate fi acordat pe o perioadă care nu depășește durata creditului sau a contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate.

Compensația nu poate depăși rata lunară plătită. În același timp, plafonul general este raportat la solda de funcție aflată în plată:

• 50% din solda de funcție, dacă locuința este situată într-un municipiu, într-o stațiune turistică sau balneară ori într-o localitate cu situație deosebită;
• 40% din solda de funcție, dacă locuința se află într-o altă localitate.

Prin urmare, militarul nu primește automat 50% din soldă. Suma efectivă este limitată atât de procentul aplicabil localității, cât și de valoarea ratei lunare.

De exemplu, dacă 50% din solda de funcție înseamnă 3.000 de lei, dar rata creditului este de 2.200 de lei, compensația nu poate depăși 2.200 de lei. Dacă rata este de 4.000 de lei, plafonul rămâne 3.000 de lei.

În noțiunea de rată lunară intră costurile prevăzute în scadențarul creditului. Nu sunt incluse rambursările anticipate, dobânzile penalizatoare și alte costuri care nu apar în scadențarul ratelor lunare, potrivit Legii nr. 80/1995 și prevederilor reproduse în Decizia ÎCCJ nr. 81/2026.

Compensația poate fi folosită pentru o singură locuință

Legea mai stabilește că acest drept poate fi acordat pentru o singură locuință cumpărată în timpul carierei.

Militarul nu poate primi în același timp compensație pentru o locuință închiriată și compensație pentru plata ratei. Dacă îndeplinește condițiile pentru ambele situații, trebuie să opteze pentru una dintre ele.

De asemenea, locuința cumpărată prin credit trebuie să fie amplasată astfel încât militarul să își poată îndeplini atribuțiile de serviciu. Verificarea este făcută de comisia constituită la nivelul unității militare.

Problema contractului încheiat cu partenerul necăsătorit

HG nr. 1.867/2005 prevede expres că militarul trebuie să prezinte un contract de credit ipotecar sau imobiliar ori un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate încheiat „în nume propriu sau împreună cu soția/soțul”.

Textul nu menționează expres partenerul de viață sau persoana cu care militarul se află într-o relație de concubinaj.

De aici apare problema: dacă militarul cumpără doar jumătate din locuință, iar cealaltă jumătate este cumpărată de partenerul cu care nu era căsătorit la data contractului, mai poate fi considerat contractul ca fiind încheiat „în nume propriu”?

Aceasta este întrebarea care a ajuns la Înalta Curte în dosarul soluționat prin Decizia nr. 81 din 22 iunie 2026, publicată în Monitorul Oficial la 24 august 2026.

Militarul cumpărase jumătate din locuință

În cazul analizat, un cadru militar contractase în februarie 2023 un credit imobiliar și cumpărase o cotă de 50% din locuință împreună cu partenera sa de viață. Cei doi s-au căsătorit ulterior.

Militarul a primit inițial compensația pentru plata ratei, începând din aprilie 2023. În septembrie 2023, comandantul unității a suspendat însă plata, considerând că nu mai era îndeplinită condiția referitoare la contractul încheiat în nume propriu sau împreună cu soția ori soțul.

Militarul a contestat măsura în instanță.

Tribunalul București i-a dat parțial dreptate și a obligat unitatea militară și Ministerul Apărării Naționale să îi plătească o fracțiune din rată proporțională cu cota de proprietate de 1/2 deținută asupra locuinței. Instanța a acordat și dobânda legală penalizatoare pentru sumele neachitate.

Tribunalul a considerat că militarul cumpărase cota de 50% în nume propriu și că faptul că era proprietar numai asupra unei cote, nu asupra întregii locuințe, nu îl exclude automat de la beneficiu. Hotărârea a fost atacată, iar cauza a ajuns la Curtea de Apel București, care a sesizat ÎCCJ. Situația procesuală este prezentată în Decizia nr. 81/2026.

Ce a decis, în realitate, Înalta Curte

ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă. Prin urmare, instanța supremă nu a dat o hotărâre pe fond prin care să stabilească obligatoriu dacă un militar care cumpără jumătate din locuință cu partenerul necăsătorit are sau nu dreptul la compensație.

Înalta Curte a arătat că problema formulată de Curtea de Apel privește aplicarea legii la situația concretă din dosar, nu interpretarea unei norme suficient de neclare încât să fie necesară o dezlegare de principiu.

Cu alte cuvinte, instanța care judecă procesul trebuie să analizeze contractele, cota de proprietate și obligațiile asumate de militar și să decidă dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

ÎCCJ a reamintit însă un reper important din Decizia nr. 58/2026: sintagma „contract încheiat în nume propriu” trebuie înțeleasă prin opoziție cu un contract încheiat în numele sau pe seama altei persoane.

Instanța trebuie să verifice dacă beneficiul ajunge efectiv la persoana care are calitatea cerută de lege, raportându-se la „conținutul și întinderea obligațiilor concrete asumate” de aceasta prin contract.

Partenerul necăsătorit nu este automat echivalat cu soțul

Decizia nu permite concluzia că partenerul de viață este echivalat juridic cu soțul sau soția. HG nr. 1.867/2005 continuă să se refere expres la contractul încheiat individual ori împreună cu soția sau soțul.

În același timp, simplul fapt că în act apare și un partener necăsătorit nu conduce neapărat la pierderea întregului drept. Poate conta dacă militarul:

• este parte în contractul de credit;
• este coproprietar al locuinței;
• a dobândit cota în nume propriu;
• are o obligație proprie de rambursare;
• poate demonstra ce parte din rată suportă efectiv;
• îndeplinea condițiile pentru compensația de chirie la data contractării creditului.

Cazul analizat arată că o instanță poate recunoaște compensația proporțional cu cota de proprietate. Dar, cât timp ÎCCJ nu a stabilit această regulă printr-o dezlegare pe fond, soluția Tribunalului București nu poate fi tratată drept regulă generală aplicabilă tuturor militarilor.

Căsătoria ulterioară nu rezolvă automat problema inițială

În speța analizată, militarul s-a căsătorit ulterior cu persoana alături de care cumpărase locuința.

Această împrejurare poate fi luată în calcul de instanță, dar nu înseamnă neapărat că sunt acoperite automat toate condițiile care trebuiau îndeplinite la data încheierii creditului sau la data solicitării compensației.

Pentru dosarele administrative, momentul semnării contractului este important. Unitatea militară poate verifica dacă, la acel moment, contractul era încheiat în una dintre formele prevăzute de HG nr. 1.867/2005 și ce obligații concrete avea solicitantul.

De aceea, cumpărarea unei locuințe cu un partener necăsătorit prezintă un risc mai mare de refuz decât cumpărarea individuală sau împreună cu soțul ori soția.

Ce documente trebuie depuse

Militarul care dorește să folosească această compensație pentru plata ratei trebuie să formuleze un raport și să anexeze documentele justificative prevăzute de HG nr. 1.867/2005.

În principal, dosarul trebuie să cuprindă:

• declarația pe propria răspundere a solicitantului și a soțului sau soției, autentificată de notar, privind situația locativă;
• angajamentul că locuința nu va fi închiriată și nu va primi o altă destinație în perioada acordării compensației;
• copia contractului de credit ipotecar sau imobiliar ori a contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate;
• contractul de vânzare-cumpărare al locuinței, în cazul creditului ipotecar sau imobiliar;
• scadențarul de plată ori un document similar din care să rezulte valoarea și scadența ratelor;
• copia actului de identitate;
• extrasul de carte funciară pentru imobilul cumpărat;
• alte documente la care se face referire în raport.

Copiile sunt certificate pentru conformitate cu originalul de structura competentă a unității militare. Lista documentelor și procedura sunt prevăzute de HG nr. 1.867/2005.

Plata ratelor trebuie dovedită în fiecare an

Beneficiarul are obligația de a dovedi anual plata ratei sau a fracțiunii din rată. Dovada se face prin extrase de cont sau documente de plată emise de creditor.

Dacă se modifică valoarea ratei, scadențarul sau alte elemente ale creditului, schimbarea trebuie comunicată comandantului sau șefului unității militare, prin raport scris, în termen de 30 de zile. La raport trebuie anexat noul scadențar sau documentele justificative.

Aceste obligații sunt importante și în cazul coproprietății, deoarece documentele de plată pot arăta ce parte din credit este suportată efectiv de militar.

Cine aprobă compensația

Dosarul este analizat de o comisie numită la nivelul unității militare. Comisia verifică îndeplinirea condițiilor și întocmește un proces-verbal.

Ulterior, comandantul sau șeful unității decide:

• acordarea dreptului și emiterea ordinului de alocare la plată;
• respingerea cererii, cu comunicarea în scris a motivelor.

Compensația se acordă, în principiu, începând cu data înregistrării raportului la compartimentul documente clasificate, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Contestațiile privind stabilirea și plata compensației se soluționează de eșalonul imediat superior unității din care face parte militarul. Dacă refuzul este menținut, actul poate ajunge să fie contestat în instanță.

Concluzia practică

Un militar care cumpără locuința individual sau împreună cu soțul ori soția se încadrează în situațiile prevăzute expres de HG nr. 1.867/2005, dacă îndeplinește și celelalte condiții.

În cazul cumpărării împreună cu un partener necăsătorit, dreptul nu este garantat automat. Nici Decizia ÎCCJ nr. 81/2026 nu introduce o interdicție generală, dar lasă analiza în sarcina unității militare și, în caz de litigiu, a instanței.

Elementele decisive vor fi cota de proprietate, calitatea militarului în contract, partea din rată pe care este obligat să o plătească și posibilitatea de a demonstra că respectivul contract a fost încheiat în nume propriu, pentru dobândirea propriei cote din locuință.

Metadescriere: Militarii pot folosi compensația de chirie pentru plata ratei, dar cumpărarea locuinței cu un partener necăsătorit poate conduce la refuz și litigiu.