Guvernul rupe tăcerea despre miliardele din SAFE. Ce se întâmplă cu banii României

Guvernul transmite că România nu pierde niciun ban din alocarea de 16,68 miliarde euro primită prin instrumentul european SAFE - Acțiunea pentru securitatea Europei - chiar dacă unele contracte de achiziții militare nu au fost semnate până la termenul-limită de 30 mai 2026. Executivul susține că întreaga sumă rămâne disponibilă, iar achizițiile care nu au fost finalizate la timp pot fi transformate în achiziții comune cu alte state sau pot fi derulate prin agenții internaționale.

Miza este una uriașă, atât pentru apărare, cât și pentru economie. Din totalul de 16,68 miliarde euro, România ar urma să folosească 4,2 miliarde euro pentru infrastructură duală, respectiv pentru realizarea capetelor de autostradă A7 și A8. Restul de 12,48 miliarde euro este destinat echipamentelor militare sau cu utilizare duală.

Programul SAFE este gândit la nivel european pentru consolidarea industriei de apărare, dar și pentru creșterea capacității statelor membre de a produce, cumpăra și integra echipamente strategice. În cazul României, Guvernul insistă asupra faptului că o parte importantă din producție, asamblare, mentenanță sau integrare ar urma să se facă în țară.

Ce contracte mari au fost semnate până la 30 mai

Cel mai mare contract anunțat este cel pentru achiziția mașinii de luptă a infanteriei pe șenile. Este vorba despre 298 de mașini și derivate, contract încheiat cu Rheinmetall Automecanica SRL, cu o valoare totală de 3,337 miliarde euro.

Potrivit Guvernului, producția finală a acestor mașini de luptă va fi localizată în România, la Mediaș. De asemenea, elemente esențiale, precum sistemul de protecție balistică, sistemul de armament, carcasa blindată, sistemul de comunicații și suita de aplicații software de comandă și control ar urma să fie produse tot în România.

Un alt contract important vizează achiziția a patru nave: două nave de patrulare maritimă și două nave de intervenție a scafandrilor. Contractul a fost încheiat cu NVL B.V. & Co. KG și are o valoare totală de 920 milioane euro. Producția navei, realizarea suprastructurii și armarea acesteia ar urma să se facă la unul dintre șantierele navale din România.

România a mai semnat și contracte pentru sisteme de apărare antiaeriană. Este vorba despre 11 sisteme, respectiv 7 sisteme SKYNEX, 2 sisteme SKYRANGER, fiecare a câte 12 baterii, și 2 sisteme navale Millenium. Contractul, încheiat cu Rheinmetall Italia S.p.A., are o valoare totală de 981,95 milioane euro.

La acestea se adaugă muniția de calibru 35 mm AHEAD, în valoare de 449,75 milioane euro, contract încheiat cu Rheinmetall Waffe Munition GmbH. Guvernul precizează că producția sistemelor de apărare antiaeriană va fi parțial localizată în România, în timp ce producția muniției va fi realizată integral într-o facilitate nou construită în țară.

Drone, rachete Mistral și elicoptere finanțate prin SAFE

Pe lista contractelor semnate se află și achiziția a 34 de sisteme de drone militare și 15 kit-uri Scorpion, contract încheiat cu producătorul Quantum Systems, pentru 30,7 milioane euro. Asamblarea finală a sistemelor de drone ar urma să se facă în România.

De asemenea, România va cumpăra 231 de sisteme MANPAD MISTRAL, inclusiv 934 de rachete MISTRAL, cu o valoare de 625,591 milioane euro, în cadrul European Joint Acquisition of Mistral System.

Instrumentul SAFE va finanța și o tranșă finală de 132 milioane euro pentru achiziția a 6 elicoptere H175M, contract încheiat anterior cu Airbus Helicopters.

Pe componenta de echipamente cu utilizare duală, au fost semnate contracte pentru elicoptere, avioane tactice, centre de date mobile, securitate cibernetică, echipamente pentru intervenții în situații de urgență și ambarcațiuni.

Printre acestea se află achiziția a 7 elicoptere multirol mediu-greu H160 și a 5 elicoptere mediu-ușor H145, pentru o sumă totală de 280,886 milioane euro. În ambele cazuri, mentenanța și reparațiile ar urma să fie realizate în România.

România va mai cumpăra două avioane tactice multirol Spartan pentru managementul victimelor multiple, de la Leonardo S.p.A., pentru 245 milioane euro, precum și un simulator de zbor pentru elicoptere Airbus H135 și Sikorsky S70M, de la Simultec SRL, pentru 43,18 milioane euro.

Securitate cibernetică și inteligență artificială în lista achizițiilor

O parte a fondurilor merge și către zona de securitate cibernetică. Guvernul anunță achiziția de centre de date mobile și centre de operațiuni de securitate cibernetică, pentru 109,907 milioane euro, contract încheiat cu Logic Computer SRL. Realizarea acestora va fi integrală în România.

Un alt contract vizează dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică. Contractul, în valoare de 196 milioane euro, a fost încheiat cu Digi România SA, iar realizarea proiectului ar urma să fie integrală în România.

Tot pe componenta de echipamente duale sunt incluse autospeciale pentru transport de personal și victime multiple, echipamente pentru managementul fatalităților în masă, autospeciale pentru transportul persoanelor înalt contagioase și un tren de intervenție în situații de urgență. Contractele au fost încheiate cu Deltamed SRL, pentru o sumă totală de 133,771 milioane euro.

Șantierul Naval Mangalia SA va furniza mai multe ambarcațiuni pentru transport de trupe, patrulare maritimă, intervenție și salvare victime, pentru o valoare totală de 24,31 milioane euro.

Ce achiziții nu au fost semnate la timp

Guvernul recunoaște că există și contracte care nu au fost semnate până la 30 mai 2026. Acestea intră în două categorii: achiziții pentru care a fost deja agreată cooperarea cu alt stat sau cu o agenție internațională și achiziții care inițial erau programate ca achiziții singulare, dar care vor deveni achiziții comune din cauza prețurilor prea mari sau a complexității procedurilor.

Printre contractele care urmează să fie încheiate în cooperare cu alte state se află achiziția a 12 elicoptere H225M, pentru aproximativ 800 milioane euro, în cooperare cu Direcția Generală de Armamente din Franța. Guvernul susține că această achiziție este de interes strategic, fiind deja încheiat un acord de cooperare industrială cu Airbus Helicopters SAS și IAR SA.

Potrivit Executivului, acordul vizează transfer de tehnologie și licențe către compania românească, iar angajații acesteia vor fi pregătiți în Franța pentru realizarea în România a unei linii de asamblare finală. Intenția statului român este de a cumpăra ulterior un lot de 30 de elicoptere H225M produse în România de IAR SA.

Tot în cooperare cu Franța ar urma să fie achiziționate 12 radare Gap Filler, pentru aproximativ 258 milioane euro. Proiectul se bazează pe un acord de cooperare industrială cu Thales Romania SRL și Thales LAS France SAS, care prevede transfer de tehnologie în domeniul comunicațiilor și producția parțială a radarelor în România.

Prin agenții internaționale sau programe europene de achiziții comune ar urma să fie derulate și achiziții precum sistemele de rachete sol-aer IRIS-T, sisteme SBAM-TC, o soluție informatică pentru sisteme C4ISR și peste 87.000 de lovituri de calibru 35x228 mm.

Piranha 5 și platformele auto, blocate de prețuri mai mari

Cele mai sensibile explicații vizează contractele care nu au fost semnate deși inițial erau programate ca achiziții singulare.

Primul caz este achiziția a 139 de transportoare blindate Piranha 5. Guvernul afirmă că acest contract nu a fost semnat deoarece potențialul furnizor ar fi solicitat o sumă semnificativ mai mare decât cea agreată de autoritățile române. Urmează ca un grup de lucru interinstituțional să analizeze cum vor fi folosite fondurile alocate acestui program: fie prin inițierea unei achiziții comune, fie prin suplimentarea fondurilor pentru alte programe.

O situație similară este și în cazul achiziției a 1.115 platforme de transport auto multifuncționale. Și aici, Guvernul spune că potențialul furnizor a cerut o sumă semnificativ mai mare decât cea agreată de autorități. Variantele analizate sunt transformarea într-o achiziție comună, folosirea unor acorduri-cadru preexistente sau suplimentarea fondurilor pentru alte programe.

Al treilea caz este cel al sistemelor de armament individual și muniției aferente. Contractul nu a fost semnat deoarece procedurile tehnice nu au fost finalizate. Guvernul susține însă că a fost semnat un acord de cooperare industrială care asigură localizarea integrală în România a producției armelor automate, pistolului și muniției la Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir și Uzina Mecanică Sadu.

Executivul precizează că această localizare rămâne o condiție obligatorie și în cazul unei achiziții comune.

Guvernul: România nu pierde banii

Mesajul central al Guvernului este că România nu pierde fondurile SAFE. Executivul respinge informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora evoluția achizițiilor singulare ar duce la pierderea accesului la finanțare.

Potrivit comunicatului, implementarea Planului național SAFE continuă conform etapelor asumate, iar alocarea de 16,68 miliarde euro rămâne disponibilă integral.

În perioada următoare, Grupul de lucru interinstituțional coordonat de Cancelaria Prim-ministrului va continua implementarea instrumentului SAFE, cu obiectivul declarat de a stimula industria de armament și de utilizare duală din România și de a integra producătorii români în lanțurile europene de producție.

Pentru România, programul SAFE are o dublă miză. Pe de o parte, este vorba despre înzestrarea militară și despre infrastructura cu utilizare duală, într-un context regional tensionat. Pe de altă parte, este vorba despre șansa de a aduce în țară producție, transfer de tehnologie și contracte industriale care pot conta pe termen lung pentru companii românești din apărare, IT, construcții navale, aeronautică și securitate cibernetică.