Guvernul mai pune 38 de milioane de lei în securitatea buletinelor electronice. Banii trebuie cheltuiți în câteva zile

Guvernul majorează cu aproape 36% valoarea Sistemului de Alertă Timpurie destinat protejării infrastructurii prin care sunt emise și utilizate cărțile electronice de identitate. Costul total al proiectului urcă de la aproximativ 106,4 milioane de lei la 144,5 milioane de lei, potrivit hotărârii aprobate joi de Executiv.

Diferența este de aproape 38,1 milioane de lei. Cea mai mare parte, respectiv 36,3 milioane de lei cu TVA, va fi folosită pentru echipamente hardware, programe și tehnologii de inteligență artificială. Alte aproape 1,79 milioane de lei provin din actualizarea bugetului ca urmare a modificării cotei de TVA.

Documentele Guvernului arată și o presiune foarte mare asupra termenului de finalizare: la momentul aprobării noilor indicatori, mai erau de executat lucrări și achiziții în valoare de 58,6 milioane de lei, iar termenul maxim este 31 august 2026.

De la 106,4 la 144,5 milioane de lei

Sistemul de Alertă Timpurie - SAT a fost aprobat inițial prin Hotărârea Guvernului nr. 361/2025. Valoarea investiției era de aproximativ 106,42 milioane de lei.

Ulterior, contractul de finanțare a fost modificat de mai multe ori. Prima ajustare importantă a fost de 1.788.576 de lei și a avut legătură cu modificarea cotei de TVA.

La aceasta se adaugă acum suplimentarea cu 30 de milioane de lei fără TVA, respectiv 36,3 milioane de lei cu TVA, aprobată pentru prima componentă a sistemului.

În urma celor două modificări, valoarea totală ajunge la 144.509.562 de lei. Față de bugetul inițial, creșterea este de aproximativ 38,09 milioane de lei, echivalentul unei majorări de 35,8%.

„Valoarea totală actualizată a proiectului de investiții este de 144.509.562 lei, iar valoarea totală rămasă de executat până la finalul perioadei de implementare, respectiv data de 31.08.2026, este de 58.616.959,71 lei”, arată documentul aprobat de Guvern.

Banii suplimentari merg către inteligență artificială și echipamente

Ministerul Afacerilor Interne justifică majorarea prin dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale și prin creșterea complexității atacurilor cibernetice.

Cele 36,3 milioane de lei suplimentare vor finanța un pachet de achiziții care cuprinde:

• resurse de calcul și stocare pentru volume mari de date;
• echipamente hardware și programele asociate;
• produse software bazate pe inteligență artificială și echipamentele necesare funcționării acestora;
• platforme și licențe de virtualizare și containerizare;
• baze de date analitice;
• programe pentru analiză semantică și corelarea informațiilor;
• infrastructură de comunicații securizate;
• servicii de instalare, configurare, integrare, testare și punere în funcțiune.

Guvernul precizează că suma nu reprezintă o rezervă bugetară generală, ci este legată de produse și servicii determinate.

Majorarea nu introduce formal o activitate nouă și nici indicatori cantitativi suplimentari. Este prezentată drept o „dezvoltare calitativă și o redimensionare funcțională” a soluției deja aprobate.

Ce legătură are sistemul cu noile cărți de identitate

Sistemul nu este cartea electronică de identitate propriu-zisă și nici infrastructura prin care sunt tipărite documentele. Rolul său este să protejeze rețelele și sistemele informatice folosite pentru emiterea, administrarea și utilizarea cărților electronice de identitate.

SAT trebuie să identifice, să analizeze și să avertizeze asupra atacurilor sau riscurilor care ar putea afecta:

• emiterea și punerea în circulație a cărților electronice de identitate;
• administrarea documentelor după emitere;
• certificatele de semnătură electronică;
• autentificarea cetățenilor în mediul online;
• accesul la serviciile publice electronice ale Ministerului Afacerilor Interne.

Sistemul va colecta și analiza automat date și informații din mai multe surse, astfel încât amenințările să poată fi detectate înainte să blocheze infrastructura sau serviciile digitale.

Proiectul include și o componentă de back-up și recuperare în caz de dezastru, destinată păstrării funcționării serviciilor în cazul unor atacuri informatice, avarii, calamități sau întreruperi majore.

Beneficiarul investiției este Direcția Generală de Protecție Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Sunt vizate și cele 11 servicii publice electronice ale MAI

Potrivit documentelor oficiale, sistemul trebuie să protejeze și infrastructura IT&C folosită pentru furnizarea a 11 servicii publice electronice către populație.

Guvernul susține că integrarea inteligenței artificiale va permite analizarea mai rapidă a unor volume mari de date, identificarea amenințărilor emergente și reducerea alertelor irelevante.

Sistemul ar urma să își îmbunătățească în timp mecanismele de detecție și să prioritizeze riscurile care ar putea afecta emiterea documentelor sau accesul cetățenilor la serviciile digitale.

Ministerul Afacerilor Interne invocă inclusiv pericolul atacurilor automate, al rețelelor de conturi false, al operațiunilor de inginerie socială și al tentativelor de obținere a datelor de acces la platformele instituțiilor publice.

Banii sunt luați de la un alt proiect pentru cărțile electronice de identitate

Majorarea bugetului SAT nu înseamnă însă automat o suplimentare cu aceeași sumă a alocării totale din PNRR.

Nota de fundamentare arată că resursele necesare sunt obținute prin diminuarea corespunzătoare a bugetului proiectului „D4eID - Digitalizare pentru promovarea cărții de identitate electronice”.

În cadrul PNRR sunt finanțate două proiecte complementare:

„D4eID - Digitalizare pentru promovarea cărții de identitate electronice”;

„Sistem de alertă timpurie - SAT”.

Practic, Guvernul mută bani de la primul proiect către sistemul de securitate cibernetică. Documentele nu precizează însă ce activități din proiectul D4eID vor primi mai puțini bani și nici dacă reducerea va afecta serviciile sau campaniile prevăzute inițial.

Finanțarea SAT este asigurată din fonduri externe nerambursabile prin PNRR și, dacă va fi necesar, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual.

Termenul a fost prelungit de două ori

Proiectul trebuia finalizat inițial până la 30 iunie 2026. Termenul a fost mutat mai întâi la 25 august, iar ulterior la 31 august 2026.

Ultima suplimentare, de 36,3 milioane de lei, a fost introdusă printr-un act adițional semnat pe 24 august, cu numai o săptămână înaintea termenului final.

MAI afirmă că proiectul se desfășoară conform graficului și că indicatorii vor fi îndepliniți până la termen. Totuși, documentele indică o valoare rămasă de executat de peste 58,6 milioane de lei.

Pentru accelerarea implementării, DGPI intenționează să folosească acorduri-cadru deja aflate în derulare și să încheie contracte subsecvente. Livrarea, instalarea, configurarea și testarea echipamentelor trebuie corelate cu termenul maxim de 31 august.