Contractele part-time, pe cale să scape de supraimpozitare. Ce se schimbă pentru milioane de angajați și firme

O propunere legislativă aflată la comisia de specialitate a Camerei Deputaților poate schimba din nou regulile fiscale pentru contractele de muncă part-time. Proiectul vizează eliminarea prevederilor din Codul fiscal care obligă, în prezent, la plata contribuțiilor sociale pentru multe contracte cu timp parțial prin raportare la salariul minim brut pe țară, nu strict la venitul efectiv realizat de angajat.

Miza este una importantă atât pentru angajatori, cât și pentru persoanele care lucrează cu program redus. Dacă proiectul va fi adoptat, contribuțiile sociale datorate pentru contractele part-time ar urma să fie calculate din nou la salariul real obținut de angajat, nu la un nivel minim impus artificial prin lege.

Ce schimbare aduce proiectul

Propunerea legislativă modifică Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și are ca obiect principal abrogarea unor alineate din articolul 146, respectiv prevederile care au introdus regula potrivit căreia baza de calcul a contribuțiilor sociale pentru anumite contracte part-time nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe țară.

În forma transmisă de Senat, proiectul prevede abrogarea art. 146 alin. (5^6) - (5^9) din Codul fiscal. Aceste prevederi sunt cele care au dus, în practică, la situația în care un contract de muncă de două, patru sau șase ore poate ajunge să fie taxat, din perspectiva contribuțiilor, ca și cum ar fi un contract cu normă întreagă plătit cu salariul minim.

Proiectul mai conține și modificări de corelare legislativă, la art. 146 alin. (8) și la art. 168 alin. (6^1), astfel încât textele din Codul fiscal să fie adaptate după eliminarea regulii privind raportarea la salariul minim.

Pe scurt, dacă proiectul trece de Camera Deputaților, regula ar urma să revină la o logică mai simplă: contribuțiile se calculează la venitul efectiv realizat de persoana angajată cu timp parțial.

De ce a fost contestată supraimpozitarea contractelor part-time

În expunerea de motive, inițiatorii susțin că măsura introdusă prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 a reprezentat o suprataxare a contractelor de muncă cu timp parțial. Ei arată că această regulă ar fi produs efecte negative în economie, în special prin scăderea numărului de contracte part-time și prin încurajarea muncii la negru.

Argumentul central este că statul a tratat, în mod fiscal, multe contracte part-time ca și cum ar ascunde de fapt muncă nedeclarată. În loc să taxeze venitul real, legislația a impus un prag minim de taxare, raportat la salariul minim brut pe țară, chiar dacă angajatul lucra doar câteva ore pe zi.

Inițiatorii spun că această abordare a pornit de la prezumția că angajatorii sau angajații folosesc contractele part-time pentru a evita plata contribuțiilor aferente unei norme întregi. În opinia lor, măsura a lovit însă și situațiile reale, în care oamenii chiar lucrează cu timp parțial: studenți, pensionari, persoane care au grijă de copii sau rude, oameni care au mai multe activități sau angajați care nu pot lucra opt ore pe zi.

Cum afectează firmele

Pentru angajatori, actuala regulă poate însemna costuri fiscale mai mari decât valoarea muncii efectiv prestate. O firmă care angajează o persoană pentru două ore pe zi poate fi obligată, în anumite condiții, să achite contribuții raportate la salariul minim brut, nu doar la salariul aferent celor două ore.

Această situație poate face contractele part-time mai puțin atractive pentru firme, mai ales pentru afacerile mici, pentru comerț, servicii, curățenie, activități sezoniere, educație privată, HoReCa sau alte domenii în care există frecvent nevoia de muncă flexibilă.

Dacă proiectul va fi adoptat, costul fiscal al unui contract part-time ar putea scădea, pentru că taxele ar fi calculate proporțional cu venitul real. Asta ar putea încuraja firmele să încheie legal contracte cu timp parțial, în loc să evite astfel de colaborări sau să le mute în zona informală.

Ce înseamnă pentru angajați

Pentru angajați, schimbarea poate avea două efecte importante. Primul este că ar putea crește numărul locurilor de muncă legale cu program redus. Al doilea este că munca part-time ar putea redeveni mai accesibilă pentru persoanele care nu pot lucra cu normă întreagă.

Contractele part-time sunt importante pentru mai multe categorii de persoane. Ele pot fi o soluție pentru studenți, pentru părinți, pentru cei care au nevoie de un venit suplimentar, pentru pensionari sau pentru cei care, din motive personale ori medicale, nu pot susține un program complet.

În forma actuală a legislației, costul ridicat al contribuțiilor poate descuraja angajatorii să mai ofere astfel de contracte. Prin urmare, eliminarea supraimpozitării ar putea duce la o flexibilizare a pieței muncii.

Care este miza pentru buget

Inițiatorii susțin că impactul bugetar ar putea fi pozitiv, deși la prima vedere eliminarea unei baze minime de calcul ar putea părea o pierdere pentru stat. Explicația lor este că, dacă taxarea devine mai rezonabilă, mai multe contracte part-time ar putea fi declarate legal, iar munca la negru s-ar putea reduce.

Astfel, statul ar încasa contribuții și impozite de la un număr mai mare de contracte, chiar dacă suma datorată pentru fiecare contract ar fi calculată la venitul real, nu la salariul minim. În plus, inițiatorii susțin că ar putea scădea și presiunea asupra cheltuielilor de asistență socială, dacă mai multe persoane ar intra în zona muncii declarate.

Totuși, efectul real asupra bugetului depinde de modul în care se va comporta piața muncii. Dacă angajatorii vor declara mai multe contracte, statul poate recupera din extinderea bazei de contribuabili. Dacă nu, eliminarea regulii poate însemna încasări mai mici pe termen scurt pentru fiecare contract part-time vizat.

Proiectul nu este încă lege

Un aspect esențial este că propunerea legislativă nu produce efecte acum. Proiectul a fost adoptat tacit de Senat, în forma inițială, și a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional.

Asta înseamnă că deputații sunt cei care vor decide forma finală. Proiectul poate fi adoptat așa cum este, poate fi modificat prin amendamente sau poate fi respins. Abia după votul final, promulgarea de către președinte și publicarea în Monitorul Oficial, schimbarea ar deveni aplicabilă.

Până atunci, regula actuală privind contribuțiile pentru contractele part-time rămâne în vigoare.

De ce contează momentul

Discuția vine într-un context în care piața muncii este afectată de costuri ridicate, deficit de personal în anumite domenii și presiune tot mai mare asupra firmelor mici. Pentru multe afaceri, posibilitatea de a angaja legal oameni cu timp parțial, fără costuri fiscale disproporționate, poate fi importantă.

În același timp, statul încearcă să mențină încasările bugetare și să limiteze evaziunea. De aici vine tensiunea principală a proiectului: cum poate fi combătută munca nedeclarată fără ca toate contractele part-time să fie tratate ca potențiale forme de evitare a taxelor.

Dacă va fi adoptată, propunerea ar marca o schimbare de filosofie fiscală. Statul ar renunța la taxarea part-time prin raportare la un prag minim general și ar reveni la principiul taxării venitului efectiv. Pentru angajatori, ar însemna costuri mai mici. Pentru angajați, ar putea însemna mai multe locuri de muncă flexibile. Pentru buget, efectul final va depinde de cât de mult va crește numărul contractelor declarate legal.