DCBusiness IT&C Cine digitalizează România? Funcționari fără studii IT gestionează sisteme esențiale

Cine digitalizează România? Funcționari fără studii IT gestionează sisteme esențiale

Digitalizarea în România merge foarte prost / Foto: Freepik
Doar 31 de angajați din 250 au studii IT în instituția care digitalizează România. Autoritatea pentru Digitalizare este în criză de competențe.

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), instituția care administrează platforme esențiale pentru serviciile publice digitale, se confruntă cu un deficit grav de specialiști IT. Din peste 250 de angajați, doar 31 au studii de specialitate. Guvernul promite reorganizare și salarii mai mari pentru a atrage experți.

Paradoxul digitalizării: proiecte IT fără oameni de IT

România și-a asumat digitalizarea administrației publice prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar instituția cheie care ar trebui să implementeze aceste proiecte – ADR – nu are forța de muncă necesară pentru a susține procesul. Potrivit datelor furnizate de ministrul Economiei, Bogdan Ivan, doar 31 de angajați ai instituției din totalul de peste 250 au diplome în domeniul IT&C.

În condițiile în care ADR gestionează platforme esențiale precum Ghișeul.ro, SEAP, sistemul de plată online a taxelor și impozitelor sau sistemul de facturare electronică E-Factura, situația este considerată „inacceptabilă” de către specialiști și de reprezentanți ai mediului de afaceri.

De ce nu vin specialiștii IT în administrația publică?

Ministrul Ivan recunoaște problema și o corelează cu lipsa atractivității financiare a posturilor din instituțiile publice: „Nu vei putea ține un IT-ist foarte bun pe 3.000 – 4.000 de lei pe lună, în condițiile în care salariile din piața reală sunt mult mai mari.”

El a precizat că un task force a fost deja înființat și că se lucrează la o structură cu finanțare din fonduri europene, care să ofere salarii competitive specialiștilor din domeniu. În plus, un proiect de hotărâre de guvern pentru reorganizarea ADR este în transparență decizională și ar urma să fie adoptat în maximum două săptămâni.

Funcționari care coordonează proiecte IT fără a înțelege tehnologia

Lipsa de competențe IT nu se regăsește doar în rândul angajaților simpli, ci și în rândul managerilor de proiect care trebuie să supervizeze dezvoltarea și implementarea unor soluții digitale complexe.

„Avem sub 30 de persoane care chiar urmăresc aceste proiecte și care au competențe tehnice”, a spus ministrul, adăugând că administrația trebuie să investească urgent în formare și recrutare pentru a evita sincope majore în implementarea proiectelor aflate în derulare.

Când pică sistemele, nu e vina ADR-ului?

Bogdan Ivan a subliniat că ADR nu este o companie de IT care să intervină atunci când se prăbușesc sistemele informatice ale altor instituții. „Este o structură administrativă care derulează proiecte cu finanțare europeană. Nu trimitem echipe tehnice la fața locului ca să repare servere”, a explicat el.

Totuși, într-un peisaj administrativ în care digitalizarea e prezentată drept coloană vertebrală a reformei publice, o instituție de profil cu doar 31 de specialiști IT devine o vulnerabilitate majoră.

Guvernul promite că în perioada următoare vor fi aduși cel puțin 30 de noi specialiști în ADR, iar reorganizarea va permite inclusiv adaptarea grilelor de salarizare la cerințele reale ale pieței muncii.

Până atunci însă, România rămâne cu un paradox periculos: digitalizarea administrativă este lăsată în mâinile unor funcționari care nu stăpânesc domeniul.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.