Eroziunea distruge zeci de kilometri de litoral, în timp ce hotelurile apar „ca ciupercile după ploaie”. Creșterea nivelului mării amenință natura, afacerile și turismul.

Litoralul albanez, celebru pentru peisajele sale spectaculoase de-a lungul Adriaticii, este tot mai grav afectat de un fenomen cu dublă cauză: schimbările climatice și dezvoltarea turistică haotică. De la pădurile seculare din nordul țării, înghițite de valuri, până la stațiuni supraaglomerate de construcții, precum Golem, litoralul Albaniei pare să se micșoreze cu fiecare an.

Valurile înaintează, pădurile cad

În Velipoja, o zonă protejată de lângă granița cu Muntenegru, marea înaintează cu peste cinci metri pe an. Doar în ultimul deceniu, peste 30 de hectare de pădure de coastă au fost pierdute. Trunchiurile de pin sunt împrăștiate pe plajă, smulse de furtunile tot mai frecvente și mai violente.

„Parcul Velipoja se micșorează, iar ecosistemul nu poate supraviețui în apă sărată”, avertizează Agim Dardha, responsabil al agenției pentru zone protejate din regiunea Shkodra.

Eroziunea afectează acum 154 din cei 273 de kilometri de coastă ai Albaniei, potrivit specialistei în urbanism Besjana Shehu.

O insulă care a dispărut: Franz Jozeph

O victimă simbolică a acestor schimbări este insula Franz Jozeph, aflată la gura râului Buna. Deși figurează încă pe hărți și în ghiduri turistice, insula a dispărut complet în 2012, înghițită de mare.

„Era un paradis pentru păsările marine... Acum e complet pierdut”, a declarat Lule Coli, pentru AFP, cel care administrează un mic bar pe plajă. Construcția de baraje și centrale hidroelectrice a accelerat acest proces, afirmă profesorul de geografie Ervis Krymi.

Stațiunile se sufocă între hoteluri și furtuni

În Golem, la sud de Durres, fenomenul este acut: 70 de metri de plajă au fost pierduți în ultimii 16 ani, iar hotelurile se ridică într-un ritm haotic, accentuând eroziunea. Administratorii se plâng că autoritățile sunt depășite și lipsite de reacție.

„Marea nu așteaptă ca autoritățile să se trezească”, spune Edvin Dule, managerul unui hotel din zonă. „Dacă nu putem oferi turiștilor plajă, umbrele, șezlonguri și activități, scade calitatea turismului și implicit numărul de vizitatori.”

Furtunile înghit baruri și buncăre

De-a lungul coastei, inclusiv în Kune sau Lezhe, furtunile sunt tot mai violente, iar în unele locuri marea înaintează cu până la 20 de metri pe an. Buncărele din epoca comunistă, construite în anii '70 chiar pe linia plajei, sunt acum complet acoperite de apă.

„Marea va lua totul... În patru sau cinci ani nu va mai rămâne nimic aici”, spune Vera Faslliaj, proprietara unui mic restaurant de pe litoral.

Pericol de inundații în zonele urbane

Rapoartele autorităților albaneze confirmă riscul tot mai mare: până la sfârșitul deceniului, o treime din zona de coastă ar putea fi afectată direct de inundații, avertizează agenția națională pentru protecție civilă.

În lipsa unui plan național de combatere a eroziunii și a unui control strict asupra urbanismului de pe litoral, Albania riscă să-și piardă una dintre cele mai valoroase resurse: coasta sa naturală, pe care se bazează întreaga industrie turistică în plină expansiune.

În 2023, Albania a înregistrat un record de 10,1 milioane de vizitatori, aproape dublu față de 2018. Dar fără o intervenție rapidă, dezvoltarea accelerată riscă să devină autodistructivă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.