Alegeri tensionate în Polonia: Trzaskowski versus Nawrocki – între Bruxelles și Washington, între reformă și blocaj politic
Polonia se află duminică în fața unei alegeri cruciale, cu implicații profunde atât pentru politica internă, cât și pentru viitorul său european și transatlantic. Alegătorii sunt chemați la urne pentru a decide dacă premierul Donald Tusk își va consolida puterea prin alegerea unui aliat la președinție sau dacă țara va reintra într-o perioadă de coabitare tensionată, cu riscul de a frâna reformele democratice promise.
Trzaskowski – aliatul lui Tusk, speranța reformei
Favoritul coaliției aflate la guvernare este Rafal Trzaskowski, actualul primar al Varșoviei și un apropiat al premierului Tusk. Dacă va câștiga alegerile prezidențiale, Trzaskowski ar oferi guvernului sprijinul necesar pentru a implementa reformele amânate în justiție și în domeniul drepturilor civile, inclusiv relaxarea legislației anti-avort.
După victoria istorică în alegerile parlamentare din 2023, Tusk s-a lovit constant de opoziția președintelui în exercițiu Andrzej Duda, susținător al fostului partid de guvernământ conservator Lege și Justiție (PiS). Un nou mandat prezidențial controlat de opoziție ar putea perpetua blocajele legislative.
Principalul rival: Karol Nawrocki – între Trump și naționalism
Principalul contracandidat este Karol Nawrocki, istoric și fost boxer, susținut de tabăra conservatoare a fostului partid de guvernământ. Nawrocki este președintele Institutului pentru Memoria Națională, un organism controversat care investighează crimele regimurilor nazist și comunist, dar care a fost acuzat că promovează o agendă ideologică de dreapta.
Mesajele sale de campanie s-au concentrat pe consolidarea relațiilor exclusiv cu SUA, în special cu fostul președinte Donald Trump, pe care l-a întâlnit recent în Biroul Oval. Nawrocki a criticat în mod repetat apropierea lui Tusk de Bruxelles și Berlin, susținând că Polonia riscă să-și piardă suveranitatea.
Alegerile, între Europa și Trump
Scrutinul se desfășoară într-un moment de incertitudine geopolitică majoră, marcat de întoarcerea posibilă a lui Trump la Casa Albă și de întrebări privind angajamentul american față de apărarea Europei. În acest context, Polonia joacă un rol-cheie: țara se înarmează accelerat, are graniță cu Rusia și Belarus, și găzduiește mii de trupe NATO.
Trzaskowski promovează o viziune de echilibru – întărirea legăturilor europene fără a periclita parteneriatul strategic cu SUA. Nawrocki, în schimb, mizează pe o alianță strict bilaterală cu Washingtonul, criticând Bruxelles-ul și promițând o retragere din axa franco-germană.
Posibil al doilea tur și bătălia pentru voturile din centru și extremă
Dacă niciun candidat nu obține peste 50% din voturi, va fi organizat un tur doi pe 1 iunie. În acel scenariu, Trzaskowski și Nawrocki ar trebui să atragă susținerea celorlalți votanți. Pentru Trzaskowski, sprijinul alegătorilor de centru și stânga, în special al susținătorilor lui Szymon Holownia (centru-dreapta) și Magdalena Biejat (stânga), ar fi crucial.
Pe de altă parte, Nawrocki ar putea profita de ascensiunea extremei drepte, reprezentată de Slawomir Mentzen, liderul Partidului Confederației. Cu un discurs naționalist, anti-migrație și anti-ucraineni, Mentzen a cucerit un segment semnificativ din electoratul tânăr, având peste 1,6 milioane de urmăritori pe TikTok, fiind cel mai popular politician polonez pe rețelele sociale.
Ce urmează
Votul are loc duminică între orele 7:00 și 21:00 (ora locală). Primele exit-polluri vor fi publicate imediat după închiderea urnelor, iar rezultatele preliminare sunt așteptate în cursul nopții.
Indiferent de rezultat, alegerile prezidențiale din Polonia sunt considerate un barometru al stării democrației în Europa Centrală și de Est, dar și un test al rezistenței în fața valului populist care amenință să revină pe continent.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.