În acest context SUA caută mai multă certitudine, în special din partea Uniunii Europene, că activele vor fi imobilizate pe termen lung.

Discuțiile vor avea loc în marja reuniunii din Brazilia unde se vor întâlni miniștrii de finanțe ai țărilor membre G20. Reuniunea va fi axată pe probleme economice, climatice și de dezvoltare.

Un înalt funcționar al Trezoreriei SUA a declarat reporterilor că este puțin probabil ca reuniunea G7 să genereze un acord, dar este important ca miniștrii de finanțe să analizeze detaliile tehnice ale planului de împrumut pentru Ucraina.

În iunie, liderii G7 au convenit, în principiu, să valorifice veniturile din active suverane rusești în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, înghețate de când Moscova a început invazia în Ucraina în 2022, pentru a susține un împrumut în valoare de 50 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina și pentru a-i oferi acesteia certitudinea finanțării externe după acest an.

Planul nu implică confiscarea propriu-zisă a activelor, evitând un precedent care, potrivit Uniunii Europene, ar putea destabiliza sistemul financiar mondial. Însă detaliile împrumutului s-au dovedit a fi mai complicate de realizat decât s-a anticipat inițial.

Statele Unite doresc asigurări că activele vor rămâne înghețate pentru o perioadă îndelungată - cel puțin până când va exista un tratat de pace care să pună capăt războiului, să mențină suveranitatea Ucrainei și să prevadă ca Rusia să despăgubească Ucraina pentru daunele cauzate de război, a declarat oficialul Trezoreriei.

Acest lucru este oarecum în contradicție cu regimul de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, care trebuie reînnoit la fiecare șase luni - lăsând deschisă posibilitatea ca activele să poată fi eliberate.

„Am fost clari cu omologii noștri că avem nevoie de asigurări solide că activele nu vor fi mobilizate din nou într-un mod care ar pune capăt fluxului de profituri excepționale, în absența unui acord de pace ... în care Rusia să plătească pentru ceea ce a făcut”, a declarat oficialul Trezoreriei.

Oficialul a refuzat să spună cum ar putea fi obținută această asigurare, dar a declarat că liderii G7 au stabilit că planul de împrumut trebuie să funcționeze.

Un proiect de document al UE indica faptul că ambasadorii țărilor membre UE discutau opțiunile de prelungire a perioadei de reînnoire a sancțiunilor, în special în ceea ce privește activele băncii centrale ruse, pentru a garanta planul de împrumut.

Opțiunile erau fie o prelungire „nelimitată” a perioadei de reînnoire, fie o extindere la până trei ani. Unanimitatea statelor membre UE ar fi necesară în ambele cazuri.

De la începutul războiului din Ucraina, Occidentul a impus sancțiuni în mod repetat Rusiei, ca o continuare a sancțiunilor impuse odată cu ocuparea Crimeei în 2014. Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Statele occidentale au impus astfel de sancțiuni și aliaților Rusiei, Belarus, Iran sau Coreea de Nord pentru sprijinul militar. Deși Moscova a reușit să eschiveze sancțiunile în unele cazuri, aceasta privind banii înghețați în băncile occidentale, în principal în Europa, pare să fie una dintre cele care îi intrigă cel mai mult pe invadatorii ruși.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.