Rectificarea bugetară, momentul adevărului pentru finanțele României. De unde vin banii până la finalul anului

"Bugetul României pe 2026 a fost construit pe investiții record și pe atragerea accelerată a fondurilor europene. În ultimul trimestru, el intră sub presiunea execuției bugetare, a costurilor tot mai mari de finanțare și a incertitudinii politice. Rectificarea bugetară din această toamnă va arăta dacă statul poate transforma veniturile prognozate în încasări reale. Va arăta și dacă poate recupera sumele pe care le are deja de primit.

Întrebarea pe care trebuie să și-o pună Guvernul în aceste săptămâni este una foarte simplă: de unde vin banii pentru obligațiile statului până la final de an? Vorbim de plăți către furnizori, transferuri către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și continuarea investițiilor. Toate acestea trebuie acoperite fără să scăpăm deficitul de sub control", atrage atenţia analistul economic Adrian Negrescu.

Presiuni mari pe buget

"Presiunile pe buget vin din mai multe direcții. Cheltuielile curente, adică salarii, pensii, prestații sociale și transferuri, sunt greu de ajustat fără costuri economice și sociale. Investițiile depind de încasarea la timp a banilor europeni. Dobânzile cresc de la an la an. În acest context, soluțiile realiste sunt trei: accelerarea încasărilor europene, realocarea cheltuielilor și, mai ales, colectarea integrală a veniturilor pe care statul le are deja de primit.

Înainte să ne uităm la surse noi de finanțare, statul ar trebui să se uite atent la sectoarele cu regimuri fiscale speciale și să verifice dacă își încasează integral obligațiile de acolo. Este cea mai rapidă și mai corectă sursă de bani: nu presupune poveri suplimentare pentru contribuabilii care își plătesc deja dările, ci doar o administrație care să funcționeze", explică Adrian Negrescu.

Pe ce principii trebuie construită rectiicarea bugetară

"În esență, rectificarea bugetară ar trebui să înceapă cu o comparație onestă între veniturile programate și cele realizate. Apoi ar trebui identificate cauzele diferențelor: prognoze nerealiste, schimbări legislative cu efecte necalculate sau încetinirea unor activități economice. Pe lista priorităților ar trebui să se afle recuperarea creanțelor, combaterea evaziunii și a activităților ilicite, reducerea muncii la negru și verificarea sectoarelor cu obligații fiscale specifice.

România gestionează simultan un deficit ridicat, investiții ambițioase, un calendar european strict și o datorie tot mai scumpă. În aceste condiții, nu putem transfera automat toate riscurile asupra contribuabililor și a mediului de afaceri. Mai întâi trebuie să încasăm ce ni se cuvine din mecanismele fiscale existente și să corectăm măsurile care au tăiat din venituri fără să aducă nimic în schimb. Aceeași disciplină trebuie aplicată și bugetului pe 2027, care trebuie să plece de la încasări reale, nu de la cifre frumoase pe hârtie", subliniază analistul economic Adrian Negrescu.