În zona euro, inflaţia a continuat să crească și astfel, a ajuns la 10% în luna septembrie, potrivit datelor preliminare anunţate vineri de Oficiul pentru Statistici al Uniunii Europene, Eurostat.

„Inflaţia în zona euro, raportată la nivel anual, urmează să fie de 10,0% în septembrie 2022, în creştere de la 9,1% în august”, a transmis vineri Eurostat, potrivit unui raport preliminar bazat pe estimări.

„Analizând principalele componente ale inflaţiei în zona euro, energia este de aşteptat să aibă cea mai mare rată de creştere anuală în septembrie (40,8%, comparativ cu 38,6% în august), fiind urmată de alimente, alcool şi tutun (11,8%, comparativ cu 10,6% în august), de produse industriale non-energetice (5,6%, comparativ cu 5,1% în august) şi de servicii (4,3%, comparativ cu 3,8% în august)”, a precizat sursa citată.

Estonia înregistrează cea mai mare rată a inflaţiei în septembrie. Cu 24,2% au crescut prețurile la estonieni, față de anul trecut, iar Letonia şi Lituania au valori inflaţioniste de peste 22%. Olanda are o inflaţie de 17,1%, Grecia şi Belgia depăşesc nivelul de 12%, iar Germania este la 10,9%, deşi Oficiul german pentru statistici a anunţat un nivel de 10%.

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), inflația a ajuns în septembrie 2022 în România la 15,1%.

Şeful Băncii Mondiale avertizează asupra riscului stagflaţiei şi al recesiunii în Europa

Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a avertizat că ar putea dura câţiva ani până când producţia globală de energie se va diversifica, prelungindu-se riscul stagflaţiei sau al unei perioade de creştere redusă şi inflaţie ridicată, transmite Reuters.

Într-un discurs rostit la Universitatea Stanford, Malpass a susţinut că pare tot mai probabilă o recesiune în Europa, în timp ce economia Chinei încetineşte semnificativ, iar cea a SUA s-a contractat în primul semestru din 2022.

Aceste evoluţii vor avea consecinţe grave asupra ţărilor în curs de dezvoltare, a declarat şeful Băncii Mondiale, citând ceea ce el a numit "înrăutăţirea" dificultăţilor cu care se confruntă dezvoltarea economiei.

Rezolvarea actualei "furtuni perfecte" - majorarea dobânzilor, inflaţia ridicată şi încetinirea creşterii - necesită o nouă abordare micro şi macroeconomică, inclusiv cheltuieli mai bine ţintite şi eforturi clare de majorare a rezervelor, a explicat Malpass.

Acesta a anunţat că viitorul raport al Băncii Mondiale intitulat "Sărăcia şi împărţirea prosperităţii" va arăta că deceniile de progrese în reducerea sărăciei au încetinit până în 2015, chiar înainte de pandemie, ceea ce a făcut ca încă 70 de milioane de persoane să se confrunte cu sărăcia extremă.

Raportul, care va fi publicat săptămâna viitoare, va arăta că venitul mediu global a scăzut cu 4%, primul declin de când s-a început publicarea datelor, în 1990.

"Lumea în curs de dezvoltare se confruntă cu perspective extrem de dificile pe termen scurt, din cauza preţurilor ridicate la energie şi îngrăşăminte, a majorării dobânzilor şi a creşterii randamentelor obligaţiunilor, a deprecierii monedelor şi a ieşirilor de capital. Un pericol urgent cu care se confruntă lumea în curs de dezvoltare este ca încetinirea semnificativă a creşterii economiei mondiale să se adâncească într-o recesiune globală", a avertizat Malpass.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.